Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări pentru sănătatea publică, fiind una dintre cele mai importante cauze evitabile de morbiditate şi mortalitate la nivel global.
În acest context, Institutul Naţional de Sănătate Publică, alături de Colegiul Medicilor Stomatologi din România şi direcţiile de sănătate publică, desfăşoară la nivel naţional, în perioada noiembrie – decembrie 2025, campania de prevenire a consumului de tutun, care are ca scop informarea şi conştientizarea adolescenţilor despre impactul nociv al fumatului.
Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza consumului produselor din tutun. Majoritatea acestor decese (7,4 milioane) sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Tutunul a rămas un important factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală.
Europa ocupă locul al doilea între regiunile OMS în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de tutun, atât în rândul adulţilor (25,3%), cât şi al adolescenţilor (10,8%).
România, cu o prevalenţă a fumatului zilnic, la populaţia 15 ani, peste de 18,7%, se situează pe locul 15 între ţările OECD, uşor peste media UE27 de 18,4%. Disparităţile de gen sunt marcante: în România frecvenţa fumatului zilnic în rândul bărbaţilor (30,6%) depăşeşte valoarea medie a UE de 22,3%, în timp ce în rândul femeilor aceasta se situează în jurul a 7,5%, semnificativ sub media UE pentru acest grup (14,8%).
România se poziţionează între ţările europene cu o frecvenţă de utilizare regulată a ţigărilor electronice mai scăzută decât media europeană, atât în rândul populaţiei cu vârsta de 15 ani şi peste, cât şi în rândul adulţilor tineri (15-24 ani). Proporţia adulţilor care utilizează regulat produse de vapat în România este de 1,7% (0,3% utilizatori zilnici şi 1,4% utilizatori ocazionali), comparativ cu media UE de aproximativ 2,1%. În rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, prevalenţa utilizării regulate a ţigărilor electronice (1,7%), este sub media UE de 2,7%.
Prevalenţa fumatului în rândul adolescenţilor de 15 ani din România, de 23% în anul 2022, deşi s-a menţinut la un nivel aproape constant în perioada 2014 – 2022, este semnificativ mai mare decât media ţărilor UE, de 17%.
Istoric, în ţările UE, băieţii au raportat niveluri mai ridicate de consum al produselor din tutun faţă de fete. Cele mai recente sondaje despre comportamentele de risc ale adolescenţilor arată însă că diferenţele de gen se reduc în multe ţări şi regiuni. În România se înregistrează o inversare în ceea ce priveşte genul, prevalenţa fumatului şi consumului de ţigări electronice fiind mai mare în rândul fetelor.
În rândul adolescenţilor cu vârsta cuprinse între 11 şi 15 ani, utilizarea ţigărilor electronice în ultimele 30 de zile creşte odată cu vârsta, atingând cele mai ridicate valori la 15 ani. În România, 28% dintre fete şi 23% dintre băieţi au raportat folosirea ţigărilor electronice, procente care depăşesc mediile înregistrate la nivelul ţărilor participante la studiul HBSC 2021/2022, de 20% în rândul fetelor şi 18% în rândul băieţilor.
Date recente furnizate de studiul YRBSS 2022/2023 arată că la adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, aproximativ 27 din 100 sunt fumători curenţi. Fetele care încearcă ţigări electronice sau produse din tutun încălzit au o probabilitate mai mare decât băieţii să continue consumul şi să îl transforme într-un obicei regulat. Creşterea frecvenţei utilizării odată cu vârsta, în special în cazul fetelor, sugerează o posibilă escaladare a dependenţei sau a normalizării consumului în această categorie de populaţie.
Tendinţele generale de evoluţie a consumului diferitelor forme de produse de tutun în România le reflectă, în linii mari, pe cele europene – o uşoară scădere a fumatului clasic, concomitent cu apariţia şi creşterea utilizării noilor produse (ţigări electronice, dispozitive de încălzire a tutunului), mai ales în rândul tinerilor. În ultimii ani, tot mai mulţi fumători au început să utilizeze alternative la fumatul tradiţional (ţigări electronice, produse din tutun încălzit), fiind determinaţi în a face această schimbare din cauza promovării acestora ca soluţii mai sigure şi mai puţin nocive pentru sănătate. Mulţi utilizatori au devenit utilizatori duali, în pofida faptului că intenţia iniţială era de a diminua consumul ţigărilor clasice. Utilizarea acestor produse alternative din tutun a crescut alarmant în rândul minorilor şi tinerilor nefumători.
Limitarea consumului de tutun este, fără îndoială, una dintre cele mai eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a îmbunătăţi starea generală de sănătate. În anul 2021, România s-a clasat pe locul 8 pe scala de control al tutunului, care evaluează punerea în aplicare a politicilor de control al tutunului, urcând de pe locul 12 în anul 2019. Acesta reprezintă unul dintre cele mai bune rezultate în rândul ţărilor din Europa Centrală. Reglementări legislative recente în România (Legea nr. 64/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun) interzic fumatul, precum şi utilizarea tuturor categoriilor de produse care conţin tutun, a ţigaretelor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigaretele electronice, a dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, a (pouch-urilor) pliculeţelor cu nicotină pentru uz oral şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun pentru elevii din toate unităţile de învăţământ. De asemenea, pentru adulţi, au fost incluse în pachetul de servicii furnizate în cadrul asistenţei medicale primare consilierea pentru prevenirea consumului de tutun şi intervenţiile minimale pentru renunţarea la fumat.
Este necesară implicarea activă a părinţilor, cadrelor didactice, profesioniştilor din sănătate publică şi autorităţilor locale, care pot acţiona ca vectori de influenţă şi susţinere a comportamentelor sănătoase, fiind necesară instruirea acestor grupuri în ceea ce priveşte identificarea timpurie a riscurilor, oferirea de sprijin psihologic şi susţinerea adolescenţilor în deciziile lor de a nu începe să consume produse din tutun sau de a renunţa la acest comportament nesănătos.
- WHO. Regional Office for Europe – Status of tobacco use in the Region. Available online: https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/tobacco.
- INS. Starea de sănătate a populaţiei din România -2019; 2021.
- OECD. European Cancer Inequalities Registry – Profil de ţară privind cancerul, 2025; online, 2025.
- WHO. WHO global report on trends in prevalence of tobacco use 2000–2030; Geneva, 2024.
- OECD. Health at a Glance: Europe 2024: State of Health in the EU Cycle; Paris, 2024.
- EUROBAROMETER. Special Eurobarometer 539 -Attitudes of Europeans towards tobacco and related products European Union online, 2023.
- HBSC. Health Behaviour in School-aged Children study (2023), Data browser (findings from the 2021/22 international HBSC survey). Available online: https://data-browser.hbsc.org.
- Charrier L; van Dorsselaer S; Canale N, B.T.; Kilibarda B; RI, C. A focus on adolescent substance use in Europe, central Asia and Canada. Health Behaviour in School-aged Children international report from the 2021/2022 survey.; Copenhagen, 2024.
- ESPAD. Key findings from the 2024 European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD); online, 2025.
- ESPAD. ESPAD Data portal – Tobacco, 2024. 2025.
- ESPAD. European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD): 30 years. New ESPAD survey results: Teen substance use down, but new risks emerging 2025.
- INSP. Youth Risk Behavior Surveillance System (YRBSS), România 2022-2023; 2023
- WHO. Regional Office for Europe – Effects of tobacco on health, Key facts. Available online: https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/effects-of-tobacco-on-health (accessed on August 4th).
- WHO. The tobacco body. Available online: https://www.who.int/publications/i/item/WHO-NMH-PND-19.1 (accessed on 10th July).
- WHO. Heated tobacco products: summary of research and evidence of health impacts; Geneva, 2023
- WHO. WHO report on the global tobacco epidemic, 2025: warning about the dangers of tobacco; Geneva, 2025.
