Într-un context marcat de evoluţii rapide în diagnosticul şi tratamentul bolii Alzheimer, cu accent tot mai puternic pe prevenţie, diagnostic timpuriu şi intervenţie precoce, Conferinţa Naţională Alzheimer 2026 a reunit, în perioada 24 - 27 februarie 2026, experţi naţionali şi internaţionali, profesionişti din sănătate, cercetători, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai societăţii civile.
Ediţia din acest an a pus în centrul dialogului o întrebare esenţială pentru sistemul de sănătate şi societate: cum transformăm progresul ştiinţific în acces real la servicii funcţionale şi sprijin concret pentru pacient şi familie.
Această preocupare reflectă presiunea tot mai mare asupra sistemului medical de a integra rapid evoluţiile ştiinţifice şi de a reduce decalajul dintre progresul medical şi accesul la servicii. În acest cadru, conferinţa nu a fost doar un spaţiu de reflecţie, ci şi de formulare a unor direcţii concrete de acţiune.
De la dialog la măsuri: un răspuns coordonat la provocările demenţelor
În deschiderea conferinţei s-a conturat ideea centrală a acestei ediţii: progresele din domeniul demenţelor impun o coordonare mai strânsă între sistemul de sănătate, politicile publice şi serviciile sociale, pentru a permite implementarea lor în practică.
Prof. Dr. Cătălina Tudose, Preşedinta Societăţii Române Alzheimer şi Preşedinta CNAlz 2026, a subliniat rolul conferinţei ca spaţiu de dialog şi cooperare între specialităţi, evidenţiind necesitatea alinierii practicii medicale din România la standardele internaţionale şi adaptării serviciilor la noile direcţii din diagnostic şi tratament. Totodată, a atras atenţia asupra absenţei unui Plan Naţional pentru Demenţă, considerată o vulnerabilitate majoră a răspunsului sistemului de sănătate, în contextul creşterii numărului de cazuri.
Datele prezentate de Alzheimer Europe reflectă amploarea provocării: în prezent, în România, aproximativ 300.000 de persoane trăiesc cu demenţă, iar numărul acestora este estimat să crească semnificativ până în 2050, accentuând nevoia de investiţii în prevenţie, diagnostic, îngrijire şi protecţie socială. În acest context, a fost subliniată importanţa consolidării strategiilor naţionale în domeniul demenţelor, a dezvoltării unor politici publice integrate şi a transformării progresului ştiinţific în măsuri concrete de sprijin pentru pacienţi şi familiile acestora.
Schimbări în înţelegerea şi tratamentul bolii Alzheimer – de la cercetare la aplicare clinică
Programul ştiinţific al conferinţei a evidenţiat transformările profunde care au loc în diagnosticarea şi tratamentul bolii Alzheimer, inclusiv dezvoltarea terapiilor care pot influenţa evoluţia bolii, utilizarea biomarkerilor pentru diagnostic precoce şi integrarea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în evaluarea şi monitorizarea pacienţilor. Aceste evoluţii marchează o schimbare de paradigmă, orientând intervenţia către depistare precoce şi tratamente care pot influenţa evoluţia bolii.
Specialiştii au subliniat că aceste evoluţii presupun nu doar inovaţie ştiinţifică, ci şi reorganizarea traseelor de diagnostic şi tratament, precum şi adaptarea infrastructurii medicale la noile cerinţe.
Conferinţa a abordat, totodată, dimensiunea complexă a bolii Alzheimer, dincolo de aspectele strict clinice, incluzând prevenţia şi controlul factorilor de risc, impactul izolării sociale asupra declinului cognitiv, educaţia şi sprijinul pentru familie şi îngrijitori, precum şi dezvoltarea unor modele integrate de îngrijire, de la sprijin la domiciliu până la îngrijirea paliativă.
Un punct important al discuţiilor a vizat adaptarea mediului şi dezvoltarea unor servicii „dementia-friendly”, menite să reducă barierele de acces şi riscul de excluziune socială, precum şi necesitatea protejării drepturilor şi demnităţii persoanelor afectate.
Toate aceste direcţii evidenţiază necesitatea unei abordări integrate, care să combine progresul medical cu sprijinul social şi cu respectarea demnităţii persoanelor cu demenţă.
Datele ca fundament pentru politici publice eficiente
Participanţii au subliniat că lipsa unor date naţionale coerente privind prevalenţa, traseul de diagnostic şi accesul la servicii limitează capacitatea de planificare strategică în domeniul demenţelor. În absenţa unui astfel de cadru informaţional, alocarea resurselor şi dezvoltarea serviciilor specializate rămân fragmentare şi reactive.
Paşii următori pentru prevenţie, diagnostic şi îngrijire
Conferinţa Naţională Alzheimer 2026 se încheie reafirmând necesitatea dezvoltării unui cadru funcţional care să integreze prevenţia, diagnosticul timpuriu, tratamentul şi îngrijirea pe termen lung.
Participanţii au subliniat că acest obiectiv poate fi realizat doar prin colaborare multidisciplinară şi prin politici publice bazate pe date relevante privind prevalenţa bolii şi accesul la servicii, capabile să susţină pacienţii, îngrijitorii şi profesioniştii implicaţi.
Implementarea acestor direcţii reprezintă o condiţie esenţială pentru consolidarea răspunsului naţional în domeniul demenţelor şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor afectate şi a familiilor acestora.
Despre Societatea Română Alzheimer
Societatea Română Alzheimer este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, fondată în 1992, cu misiunea de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice cu tulburări neurocognitive şi a familiilor acestora. Societatea dezvoltă programe de prevenţie, informare, educaţie şi sprijin pentru pacienţi şi îngrijitori şi promovează modele de bune practici în îngrijirea medico-socială comunitară şi susţine dezvoltarea de politici publice care tratează demenţele ca prioritate majoră de sănătate publică.
