Între 3 şi 6 iunie 2025, la World Trade Center Bucureşti, se desfăşoară Conferinţa Naţională Alzheimer – un eveniment aniversar care marchează 15 ani de eforturi dedicate conştientizării problematicii tulburărilor neurodegenerative, îmbunătăţirii condiţiilor de diagnostic şi îngrijire pentru persoanele care suferă de demenţă.
Organizată în format hibrid, conferinţa reuneşte experţi naţionali şi internaţionali, atât clinicieni, cât şi cercetători, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor guvernamentale şi legislative, într-un dialog despre prevenţie, tratamente moderne şi strategii pentru promovarea unor politici naţionale şi regionale, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care trăiesc cu această boală şi la definirea unui sistem de îngrijire post diagnostic. Aceste politici vor urmări adaptarea şi pregătirea sistemelor de sănătate pentru a sprijini modele moderne de diagnostic şi monitorizare post diagnostic, atât în prezent, cât mai ales în viitor – un moment în care noile instrumente de diagnostic şi terapiile inovatoare vor deveni accesibile.
O nouă eră în diagnosticul şi tratamentul demenţei
„Suntem martorii unei noi ere în neuroştiinţe, în care prevenţia, biomarkerii, diagnosticul precoce şi tratamentele inovatoare trebuie integrate într-un sistem de sănătate adaptat şi capabil să răspundă provocărilor actuale. România, asemenea altor state europene, nu este pregătită să valorifice aceste oportunităţi – respectiv, să treacă de la un diagnostic sindromal la unul de etapă precoce, confirmat biologic. De aceea, conferinţa noastră îşi propune să ofere un cadru de dialog pentru informare profesională, pentru creşterea nivelului de conştientizare cu privire la demenţă, precum şi pentru promovarea de acţiuni concrete.”, afirmă Prof. Dr. Cătălina Tudose, Preşedinte CNAlz 2025 şi al Societăţii Române Alzheimer.
România nu este pregătită pentru un diagnostic de precizie şi terapii în stagii incipiente
În prezent, în România nu există centre specializate în cadrul cărora să se poată stabili un diagnostic de mare acurateţe, în urma unor investigaţii şi examinări complexe, care să permită evaluarea riscului de demenţă, elaborarea unor strategii de prevenţie personalizate şi de diagnostic în stadii precoce. Fără un plan naţional pentru demenţă, fără alocarea de fonduri pentru implementarea acestor politici, aceste obiective rămân inaccesibile.
„Chiar dacă am beneficia acum gratuit de aceste noi terapii, nu le-am putea utiliza. Nu avem stabilite trasee standardizate de diagnostic şi post diagnostic, nici echipe multidisciplinare pregătite să facă faţă noilor abordări, în care devin esenţiale găsirea unui echilibru între siguranţă şi eficacitate, precum şi gestionarea complexităţii îngrijirii individuale de-a lungul evoluţiei bolii.”, avertizează Prof. Dr. Cătălina Tudose.
Ce aduce Conferinţa Alzheimer 2025
În cadrul conferinţei vor fi discutate măsuri urgente precum:
- Boala Alzheimer şi sănătatea creierului – o prioritate naţională, europeană şi globală în domeniul sănătăţii publice
- Promovarea formării şi educării în rândul profesioniştilor din domeniul sănătăţii
- Integrarea echipelor multidisciplinare de îngrijire
- Definirea traseelor post diagnosticare
- Valorificarea datelor, împărtăşirea informaţiilor şi introducerea noilor tehnologii
- Sprijinirea intervenţiilor non-farmacologice validate ştiinţific
Pacientul şi familia – în centrul atenţiei
Persoanele afectate necesită nu doar acces la terapii de ultimă generaţie, ci şi identificare precoce prin mijloace diagnostice avansate, suport psihologic specializat şi intervenţii coordonate din partea unor echipe multidisciplinare bine pregătite, integrate în servicii dezvoltate în proximitatea comunităţilor în care trăiesc.
Diagnosticarea precoce, în special în stadiul de afectare cognitivă uşoară, poate menţine autonomia pacientului, reduce costurile şi îmbunătăţi calitatea vieţii. Însă, în România, nu există în prezent un sistem funcţional de screening, consiliere genetică sau de evaluare a riscului pentru demenţă, diagnosticul stabilindu-se de cele mai multe ori într-o etapă tardivă, fiind pierdut momentul terapeutic. De aceea este esenţial ca intervenţiile să asigure tratamente adecvate pacientului potrivit, la momentul potrivit şi care să ţină cont de nevoile şi particularităţile individuale.
Un apel la acţiune pentru România
Conferinţa Naţională Alzheimer 2025 este un apel la acţiune pentru o Românie în care bolile neurodegenerative să fie abordate cu empatie, competenţă şi responsabilitate.
Despre Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor şi Suferinzilor cu Afecţiuni de tip Alzheimer:
Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor şi Suferinzilor cu Afecţiuni de tip Alzheimer este o organizaţie umanitară, non-guvernamentală şi non-profit, fondată în anul 1992 de cadre medicale – medici, asistenţi medicali, studenţi la medicină, psihologie şi asistenţă socială – cărora li s-au alăturat, de-a lungul anilor, membri de familie, persoane afectate de demenţă şi alţi membri ai comunităţii.
Misiunea societăţii este aceea de a contribui activ la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice cu tulburări psihice, prin creşterea conştientizării problematicii demenţei şi a nevoii de dezvoltare de politici publice care să acorde prioritate asistenţei tulburării neurodegenerative. De asemenea, societatea s-a implicat în sprijinirea îngrijitorilor formali şi informali, precum şi în dezvoltarea unor modele de bune practici în asistenţă medico-socială comunitară.
De-a lungul timpului, societatea a iniţiat programe de evaluare, sprijin şi intervenţie directă la nivel comunitar, punând accent pe prevenţie, diagnostic precoce, informare, educaţie şi susţinerea pacientului şi familiei pe tot parcursul bolii. Activitatea societăţii s-a extins de la asistenţă socială generală la dezvoltarea unor proiecte dedicate persoanelor cu afecţiuni de tip Alzheimer, în colaborare strânsă cu reţeaua de psihiatrie, neurologie şi geriatrie.
Societatea funcţionează ca un liant între pacient, familie şi comunitate, promovând o abordare umană, interdisciplinară şi incluzivă în faţa uneia dintre cele mai complexe provocări ale îmbătrânirii populaţiei.
