O nouă cercetare arată că impactul substanţelor chimice nocive asupra sănătăţii populaţiei contribuie în mare măsură la creşterea ratei cancerului, scăderea fertilităţii şi explozia bolilor cronice, alături de degradarea ecosistemelor naturale, pe întreg globul. Raportul, care a identificat că peste 14% dintre adolescenţii europeni au în sânge toxine la niveluri periculoase pentru sănătate, descrie expunerea la substanţe chimice nocive drept „cea mai subestimată ameninţare la adresa umanităţii” şi avertizează că riscurile pentru sănătate sunt „profund subevaluate”. Autorii susţin că impactul pesticidelor asupra apariţiei cancerului ar putea fi la fel de grav precum cel cauzat de fumat.
Substanţele chimice toxice prezente în aer, alimente şi apă au fost asociate cu numeroase probleme de mediu şi afecţiuni grave de sănătate, inclusiv cancer, obezitate, demenţă, infertilitate şi ADHD.
Raportul arată că, la nivel mondial „contaminarea populaţiei este endemică”, ceea ce înseamnă că majoritatea sau chiar întreaga populaţie umană este constant expusă şi afectată de substanţe chimice toxice într-un mod obişnuit, permanent şi răspândit pe scară largă, aproape ca o stare de fapt generalizată, nu ca un incident izolat sau excepţional.
Autorii raportului exprimă ideea că prezenţa substanţelor toxice în organismul uman este atât de frecventă şi răspândită încât a devenit parte a realităţii curente la nivelul întregii populaţii globale.
Peste 3.600 de substanţe chimice sintetice, provenite din materiale care intră în contact cu alimentele, precum ambalajele sau pesticidele, sunt prezente în corpul uman la nivelul populaţiei globale, dintre care 80 sunt considerate deosebit de periculoase, averizează aceştia.
În acest context, autorii avertizează că aproape toţi oamenii sunt într-un fel „infestaţi” cu substanţe chimice nocive, fără să fie neapărat conştienţi de acest lucru.
Cunoscute sub numele de „substanţe chimice veşnice” deoarece nu se descompun complet odată ajunse în mediu, PFAS (substanţe per- şi polifluoroalchilice) au fost găsite în aproape toate persoanele testate, iar 14% dintre adolescenţii europeni au avut niveluri în sânge suficient de ridicate încât să prezinte riscuri grave pentru sănătate.
Printre descoperirile alarmante se numără legătura între utilizarea pesticidelor şi leucemie, limfom non-Hodgkin şi cancere ale vezicii urinare, colonului şi ficatului, inclusiv dovezi că expunerea prenatală la pesticide creşte cu peste 50% şansele de leucemie sau limfom la copii.
Impactul pesticidelor asupra incidenţei cancerului a fost considerat comparabil cu cel al fumatului.
Există, de asemenea, dovezi că expunerea populaţiei la substanţe chimice sintetice contribuie la declinul global al numărului de spermatozoizi; de exemplu, bărbaţii cu niveluri ridicate de PFAS prezintă mai puţin de jumătate din concentraţia normală de spermatozoizi comparativ cu cei expuşi la niveluri scăzute.
În contextul unei creşteri alarmante a cazurilor de cancer, scăderii fertilităţii şi unui val de boli cronice, echipa care a elaborat raportul atrage atenţia că actuala abordare internaţională în gestionarea substanţelor chimice sintetice este „inadecvată” şi adesea „greşit înţeleasă”, lansând un apel pentru acţiuni coordonate la nivel global şi restricţii mai riguroase, în vederea protejării sănătăţii umane şi a planetei.
„A fost depăşit pragul critic de siguranţă la nivel planetar”
Raportul, intitulat Tsunami-ul Invizibil, a fost realizat de echipa ştiinţifică Deep Science Ventures împreună cu Fundaţia Grantham pentru Protecţia Mediului (The Grantham Foundation for the Protection of the Environment), în urma unei investigaţii de opt luni ce a inclus analiza studiilor ştiinţifice revizuite de comunitatea de specialitate şi interviuri cu cercetători, lideri de ONG-uri, antreprenori şi investitori.
Economia industrială a generat peste 100 de milioane de noi substanţe chimice, dintre care 350.000 sunt în prezent utilizate comercial, în contextul în care producţia acestora a crescut de 50 de ori din anii 1950, notează autorii.
Expunerea la substanţe chimice toxice, prin aer, alimente şi apă, provine din materiile prime de carbon fosil, adică componentele care conţin carbon extrase din combustibili fosili.
Echipa avertizează că producţia de substanţe chimice persistente, PFAS, adică acele toxice care rămân mult timp în mediu, a crescut atât de mult încât „a fost depăşită limita de siguranţă planetară”.
Spre exemplu, PFAS au „contaminat întreaga planetă”, cu niveluri în apa de ploaie adesea peste limitele sigure pentru apă potabilă şi prezenţa acestor substanţe în sângele aproape a întregii populaţii.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că aproape întreaga populaţie a globului respiră aer care depăşeşte limitele recomandate de OMS şi conţine niveluri ridicate de poluanţi.
Şi poluarea ne-persistentă, adică cea cauzată de substanţe care nu rămân mult timp în mediu, dar care afectează rapid sănătatea, este la fel de larg răspândită.
Raportul evidenţiază legături „puternice”, cauzale şi de asociere, între expunerea la substanţe chimice dăunătoare şi apariţia unor afecţiuni grave, precum cancerul, obezitatea, Alzheimerul, tulburările de atenţie (ADHD), dificultăţile de fertilitate, complicaţiile în sarcină, bolile de inimă şi cele respiratorii.
Dincolo de sănătatea umană, aceste substanţe nocive provoacă „pagube vizibile şi răspândite” asupra ecosistemelor, afectând biodiversitatea şi echilibrul delicat al mediilor naturale, au mai subliniat autorii.
Dr. Adam Tomassi-Russell, expert în domeniul climei şi director la Deep Science Ventures, a afirmat că această cercetare, bazată pe studii validate ştiinţific şi revizuite de specialişti, evidenţiază faptul că omenirea se confruntă cu o expunere larg subestimată la substanţe chimice nocive prin alimentaţie, aer şi apă, subliniind nevoia pentru „o schimbare fundamentală în modul în care înţelegem, finanţăm şi inovăm pentru a rezolva această problemă”.
„Expunerea la substanţe chimice nocive reprezintă cea mai subestimată ameninţare pentru omenire”, a adăugat Jeremy Grantham, cofondator şi preşedinte al Fundaţiei Grantham.
Pe scurt, rezultatele raportului arată că:
- Peste 3.600 de substanţe chimice sintetice provenite din materiale care intră în contact cu alimentele au fost identificate în organismul uman la nivelul populaţiei globale.
- PFAS au contaminat întreaga planetă, iar nivelurile din apa de ploaie depăşesc adesea limitele considerate sigure pentru apa potabilă.
- Peste 90% din populaţia globului este expusă la un nivel de poluare a aerului care depăşeşte recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
- Impactul utilizării pesticidelor asupra incidenţei cancerului ar putea rivaliza cu cel al fumatului şi este asociat cu leucemia, limfomul non-Hodgkin, precum şi cu cancerul vezicii urinare, colonului şi ficatului. Expunerea prenatală la pesticide creşte cu peste 50% riscul de leucemie şi limfom în copilărie.
