Identificarea persoanelor cu risc crescut de diabet zaharat de tip 2 rămâne o provocare majoră pentru prevenţia bolii, în condiţiile în care incidenţa acestei afecţiuni este în continuă creştere la nivel global. Un nou studiu arată că analiza detaliată a metaboliţilor din sânge poate oferi informaţii suplimentare faţă de factorii clasici de risc şi poate îmbunătăţi estimarea probabilităţii de apariţie a bolii pe termen lung.
Diabetul zaharat este o boală metabolică aflată în creştere la nivel mondial, iar peste 90% dintre cazuri sunt reprezentate de diabetul zaharat de tip 2, caracterizat printr-un răspuns ineficient al organismului la insulină.
Un grup de cercetători de la Mass General Brigham şi Albert Einstein College of Medicine a identificat metaboliţi - molecule mici din sânge rezultate în urma proceselor metabolice - care sunt asociaţi cu riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 şi au analizat factorii genetici şi de stil de viaţă care pot influenţa nivelurile acestora.
Echipa a dezvoltat o semnătură metabolomică ce permite o predicţie mai bună a riscului viitor de diabet zaharat de tip 2 comparativ cu factorii stabdard.
Rezultatele au fost publicate, miercuri, în revista Nature Medicine.
Studiul a inclus 23.634 de persoane fără diabet zaharat de tip 2 la momentul iniţial, provenind din grupuri etnice diverse, monitorizate în cadrul a 10 cohorte prospective, cu o perioadă de urmărire de până la 26 de ani.
Cercetătorii au analizat 469 de metaboliţi din probe de sânge, alături de date genetice, alimentare şi de stil de viaţă, pentru a evalua relaţia acestora cu riscul de apariţie a diabetului zaharat de tip 2.
Dintre metaboliţii analizaţi, 235 au fost asociaţi cu un risc mai mare sau mai mic de a dezvolta boala, iar 67 dintre aceste asocieri au fost identificate pentru prima dată.
Analiza a arătat că regimul alimentar şi stilul de viaţă pot influenţa mai puternic metaboliţii legaţi de diabetul zaharat de tip 2 decât pe cei fără legătură cu boala.
Această influenţă a fost deosebit de evidentă în cazul obezităţii, activităţii fizice şi consumului anumitor alimente şi băuturi, precum carnea roşie, legumele, băuturile îndulcite cu zahăr, cafeaua şi ceaiul.
Studiul aratăt că unii metaboliţi ar putea reprezenta veriga de legătură prin care dieta şi stilul de viaţă influenţează riscul de apariţie a diabetului zaharat de tip 2.
De asemenea, metaboliţii asociaţi cu boala au fost legaţi genetic de anumite caracteristici clinice şi de ţesuturi din organism implicate în diabetul zaharat de tip 2.
Pe baza acestor date, cercetătorii au construit o semnătură specifică formată din 44 de metaboliţi, care a îmbunătăţit capacitatea de predicţie a riscului viitor de diabet zaharat de tip 2.
Autorii subliniază că acesta este cel mai amplu şi mai cuprinzător studiu care a investigat profilurile metabolice din sânge asociate riscului de diabet zaharat de tip 2, integrând date genomice, alimentare şi de stil de viaţă din populaţii diverse.
Deşi rezultatele oferă informaţii importante, sunt necesare teste experimentale şi studii clinice suplimentare pentru a confirma relaţiile de cauzalitate şi pentru a clarifica modul în care aceste căi metabolice contribuie la dezvoltarea bolii.
Cercetările viitoare vor urmări să explice de ce diabetul apare prin mecanisme biologice diferite între persoane, cu scopul de a sprijini dezvoltarea unor strategii de prevenţie mai bine adaptate celor cu risc crescut.
