Pentru prima dată în istorie, obezitatea a depăşit subnutriţia, devenind cea mai frecventă formă de malnutriţie în rândul copiilor de vârstă şcolară şi al adolescenţilor la nivel mondial, a dezvăluit UNICEF într-un nou raport publicat marţi. Agenţia ONU estimează că, în 2025, aproape unul din zece copii şi adolescenţi din această grupă de vârstă va suferi de această boală cronică, pe fondul accesului facil la alimente ultraprocesate, „chiar şi în ţările care se confruntă încă cu problema subnutriţiei infantile”.
Obezitatea în rândul copiilor şi adolescenţilor a crescut alarmant la nivel mondial, depăşind pentru prima dată subnutriţia ca principală formă de malnutriţie în grupa de vârstă 5-19 ani, potrivit raportului publicat de UNICEF.
Creşterea este pusă pe seama accesului facil la alimente ultraprocesate şi a marketingului agresiv al produselor nesănătoase, în special în rândul copiilor.
Raportul arată că, în 2025, aproape unul din zece copii şi adolescenţi va fi obez, un trend îngrijorător la nivel mondial. În timp ce rata subnutriţiei în rândul tinerilor a scăzut între 2000 şi 2022, de la 13% la 10%, numărul celor supraponderali s-a dublat, ajungând la 391 de milioane.
În 2022, 8% dintre copiii şi adolescenţii din întreaga lume (163 milioane) erau deja obezi, comparativ cu doar 3% în anul 2000.
UNICEF subliniază că această schimbare nu este rezultatul unor decizii individuale greşite, ci al unui „eşec al societăţii moderne în ansamblu” de a proteja mediul în care cresc copiii.
Agenţia critică practicile comerciale neetice ale companiilor din industria alimentară, care promovează băuturile îndulcite, gustările sărate şi alte produse ultraprocesate, adesea mai ieftine decât fructele, legumele sau proteinele sănătoase. Situaţia este cu atât mai gravă în şcoli, unde copiii sunt expuşi constant acestor produse.
„Nu mai putem vorbi despre malnutriţie doar în termeni de copii subponderali. Alimentele ultraprocesate înlocuiesc din ce în ce mai mult alimentele nutritive, într-un moment în care nutriţia este vitală pentru dezvoltarea fizică, cognitivă şi emoţională a copiilor”, a declarat Catherine Russell, director executiv UNICEF, citată într-un comunicat al agenţiei ONU.
Organizaţia respinge şi ideea că activitatea fizică intensă poate compensa efectele unei alimentaţii dezechilibrate, subliniind că problemele generate de un regim bogat în zaharuri, grăsimi trans, sare şi aditivi nocivi nu pot fi „anulate” doar prin sport.
Fenomenul obezităţii a fost în mod tradiţional mai accentuat în ţările dezvoltate, dar ratele rămân ridicate şi în ţări precum Chile, 27%, faţă de 21% în Statele Unite şi Emiratele Unite Arabe pentru grupa 5-19 ani.
Începând din anii 2000, diferenţele dintre statele bogate şi cele sărace s-au redus considerabil, pe măsură ce obezitatea a crescut accelerat în regiunile în curs de dezvoltare, inclusiv pe insulele din Pacific, unde importurile de produse procesate au înlocuit treptat alimentaţia tradiţională. În Niue, de exemplu, rata obezităţii la copii şi adolescenţi a ajuns la 38%, iar în Insulele Cook la 37%.
În unele state afectate de conflicte sau crize umanitare, companiile mari din industria alimentară profită de situaţie, oferind donaţii de produse ultraprocesate pentru a-şi promova imaginea, ceea ce agravează problema nutriţională, comentează specialiştii. Astfel, copiii care nu au acces la alimente sănătoase ajung să consume în principal produse extrem de nesănătoase.
UNICEF solicită guvernelor să adopte măsuri urgente şi obligatorii, inclusiv restricţii stricte asupra publicităţii pentru produsele nesănătoase, taxe pe băuturile zaharoase şi alimentele ultraprocesate, precum şi politici publice de sănătate care să stimuleze producţia şi consumul de alimente proaspete.
Raportul a fost realizat pe baza datelor colectate în 190 de ţări şi a fost publicat la începutul lunii septembrie.
