Redacţia 360medical.ro lansează o serie de articole dedicate verificării celor mai răspândite mituri din sănătate, într-un format scurt, documentat şi echilibrat. Fiecare episod porneşte de la o afirmaţie populară în presă sau pe reţelele sociale şi o supune unei analize bazate pe surse oficiale – OMS, CDC, EFSA, FDA, NHS –, ghiduri clinice şi cercetări recente. Obiectivul este clarificarea faptelor şi separarea lor de interpretări, exagerări sau concluzii premature.
Textele vor aduce context şi explicaţii accesibile, fără ton dramatic, şi vor arăta unde ştiinţa are concluzii ferme şi unde întrebările rămân deschise. Cititorii pot trimite miturile care îi nelămuresc, iar echipa 360medical le va aborda sistematic, cu transparenţă şi respect.
Seria „Mituri în sănătate – ce spune ştiinţa” debutează cu un articol de sinteză despre cele mai persistente credinţe greşite legate de boli, obiceiuri şi substanţe din viaţa de zi cu zi: de la vopseaua de păr şi aspartam până la vaccinuri, telefoane mobile şi curele „detox”. Analiza urmăreşte ce rămâne din aceste afirmaţii atunci când sunt confruntate cu dovezile actuale.
Primul text oferă o privire de ansamblu asupra miturilor moderne din domeniul sănătăţii. Următoarele articole vor aprofunda teme majore precum nutriţia, suplimentele, tehnologia, comportamentele zilnice şi vaccinurile, prin analize detaliate, infografice şi opinii de specialitate.
Scopul seriei este să ofere cititorilor 360medical o referinţă credibilă şi clară, care să explice raţional informaţiile medicale contradictorii şi să întărească încrederea în cercetare şi gândirea critică.
1) Vopseaua de păr şi cancerul
Afirmaţie: „Vopseaua de păr cauzează cancer (mai ales vezical sau cerebral)”.
Realitate: Formulele actuale diferă fundamental de cele din anii ’70. Pentru utilizarea personală, datele epidemiologice nu arată un risc crescut de cancer; IARC o clasifică „neclasificabilă” (Grupa 3). Expunerea ocupaţională (frizeri/coafori) este „probabil cancerigenă” (Grupa 2A), pe baza unor semnale pentru cancerul vezical.
Cu toate acestea, riscul poate fi redus la minimum prin folosirea unor măsuri adecvate de protecţie, precum alegerea unor produse mai sigure (cu certificări precum EcoCert, Ecolabel etc), îmbunătăţirea ventilaţiei şi folosirea echipamentelor de protecţie personală (mănuşi nitrilice, măşti etc).
https://inchem.org/documents/iarc/vol57/01-occh.html
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6161385/?utm
2) Aspartamul şi cancerul
Afirmaţie: „Aspartamul provoacă cancer (în special tumori cerebrale)”.
Realitate: În iulie 2023, IARC a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen” (Grupa 2B) pe baza unor dovezi limitate pentru cancer hepatic, în timp ce JECFA/OMS a menţinut doza zilnică acceptabilă la 0–40 mg/kg corp/zi, indicând că la consum obişnuit riscul este foarte scăzut. Practic, un adult ar atinge ADI doar cu un număr mare de doze/zi, constant.
https://www.who.int/news/item/14-07-2023-aspartame-hazard-and-risk-assessment-results-released
3) Antiperspirantele şi cancerul mamar
Afirmaţie: „Sărurile de aluminiu din antiperspirante cresc riscul de cancer de sân”.
Realitate: Studiile epidemiologice bine concepute nu arată o asociere între folosirea antiperspirantelor şi cancerul mamar; organizaţii majore (ACS, NCI, CRUK) concluzionează că nu există legătură cauzală. Precauţiile ţin mai degrabă de iritaţii locale pe pielea rasă.
https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/chemicals/antiperspirants-and-breast-cancer-risk.html
4) „Vapatul cauzează plămânul popcorn” (bronşiolită obliterantă)
Afirmaţie: „Ţigările electronice provoacă bronşiolită obliterantă”.
Realitate: Nu există cazuri confirmate de „plămân popcorn” la utilizatorii de ţigări electronice. Anxietatea a pornit de la detectarea diacetilului în unele lichide vechi, dar expunerea uzuală nu se corelează cu boala observată la muncitori expuşi profesional la doze foarte mari. În UE/UK, produsele sunt reglementate strict; diacetilul nu este permis în lichidele respective în baza cadrului TPD/REACH.
https://ukhsa.blog.gov.uk/2018/02/20/clearing-up-some-myths-around-e-cigarettes/
5) EVALI şi vapatul cu nicotină
Afirmaţie: „Vapatul (în general) a cauzat EVALI în 2019”.
Realitate: Anchetele CDC au identificat acetatul de vitamina E din produse ilicite cu THC drept factor cheie: a fost găsit în majoritatea probelor din lavajul bronho-alveolar la pacienţi, dar nu la persoane fără EVALI. Lichidele reglementate cu nicotină nu au fost implicate. După eliminarea acestui aditiv de pe piaţa neagră, cazurile au scăzut abrupt.
https://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJMoa1916433
6) Cafeaua, bolile cardiovasculare şi „creşterea copiilor”
Afirmaţie: „Cafeaua provoacă boli de inimă şi opreşte creşterea”.
Realitate: Dovezile actuale arată un profil favorabil pentru consumul moderat (≈3–4 ceşti/zi), asociat cu risc mai mic de mortalitate şi evenimente cardiovasculare, în analize de amploare. Nu există dovezi că „opreşte creşterea” la tineri; efectul cofeinei asupra balanţei calciului este mic şi devine irelevant cu aport adecvat de calciu.
https://www.bmj.com/content/bmj/359/bmj.j5024.full.pdf
7) Zahărul şi hiperactivitatea la copii
Afirmaţie: „Zahărul îi face pe copii hiperactivi”.
Realitate: Meta-analize şi studii dublu-orb nu găsesc efecte ale zahărului asupra comportamentului sau cogniţiei. Percepţia părinţilor este influenţată de aşteptări: în experimente, mamele informate (fals) că cei mici au primit zahăr i-au evaluat ca mai agitaţi, deşi băutura era placebo. Contextul (petreceri, joacă) explică mai bine „explozia de energie”.
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/391812
MSG şi „sindromul restaurantului chinezesc”
Afirmaţie: „Glutamatul monosodic (MSG) provoacă reacţii grave”.
Realitate: Evaluări riguroase (FASEB pentru FDA; EFSA) arată că MSG este sigur la dozele folosite în alimentaţie. Unele persoane pot raporta simptome uşoare după doze foarte mari pe stomacul gol, scenariu rar în viaţa reală. EFSA a stabilit un ADI de 30 mg/kg corp/zi pentru glutamat(ţi).
https://www.knowmsg.com/wp-content/themes/whyusemsg/assets/pdfs/FASEB-MSG-1995.pdf
Concluzie
Multe legături „spectaculoase” între produse curente şi boli grave nu sunt validate de verificarea atentă a datelor. În lipsa expunerilor industriale sau a produselor ilicite/nesigure, riscurile reale sunt mult mai mici decât sugerează zvonurile. Merită să ne ghidăm după evaluările agenţiilor ştiinţifice şi studiile de calitate, nu după virale.
