Sezonul actual de gripă se remarcă printr-un număr foarte mare de cazuri şi printr-o evoluţie clinică diferită de cea cunoscută în anii anteriori. Medicii semnalează simptome mai persistente şi mai severe, iar datele oficiale indică un impact major asupra sistemelor de sănătate, înainte ca vârful sezonului să fi fost atins.
Cazurile de gripă au ajuns în Statele Unite la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, în timp ce în Marea Britanie medicii se confruntă cu un sezon extrem de greu deşi numărul spitalizărilor a scăzut în ultimele două săptămâni.
Specialiştii atrag atenţia că simptomele din acest sezon diferă de cele întâlnite de obicei. Potrivit acestora, un element distinctiv este frecvenţa mai mare a febrei prelungite.
Potrivit experţilor pacienţii prezintă mai des febră decât în mod obişnuit, iar aceasta poate dura între cinci şi şapte zile, o evoluţie considerată îngrijorătoare.
Un alt aspect semnalat de medici este creşterea numărului de simptome digestive la adulţi.
Specialiştii precizează că, în mod tradiţional, vărsăturile sunt mai frecvente la copiii cu gripă, însă în acest sezon apar mai des şi la pacienţii adulţi.
Dr. Juanita Mora, purtător de cuvânt naţional al American Lung Association, a explicat că unele cazuri nu răspund la medicamente uzuale folosite de mult timp pentru controlul simptomelor, precum paracetamolul sau ibuprofenul.
Medicii descriu tabloul clinic al noii tulpini ca fiind marcat de febră foarte mare, tuse severă şi persistentă, cu expectoraţie abundentă, dar şi de vărsături, diaree, dureri articulare şi musculare.
Pe lângă aceste manifestări, infecţia continuă să includă simptome considerate tipice pentru gripă, precum durerea în gât, nasul înfundat, durerile corporale şi oboseala accentuată.
Conform Centrului american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), simptomele apar, de regulă, la una până la patru zile după expunere.
Creşterea severităţii infecţiilor la vârstnici, alături de îngrijorările experţilor legate de faptul că vaccinul antigripal din acest sezon nu se potriveşte perfect cu virusul circulant, ar putea explica de ce 30 de state americane au ajuns deja în categoria CDC cu cel mai ridicat nivel de activitate gripală, înainte de atingerea vârfului din acest sezon gripal.
Dr. Robert Hopkins, director medical al National Foundation for Infectious Diseases, a declarat pentru Associated Press că evoluţia constant ascendentă din ultimele săptămâni, fără semne clare de scădere sau stabilizare, sugerează că vârful epidemiei nu a fost încă atins în Statele Unite.
Până în prezent, au fost raportate cel puţin 11 milioane de îmbolnăviri, aproximativ 120.000 de spitalizări şi în jur de 5.000 de decese. Datele federale arată că nivelul actual al bolilor respiratorii este cel mai ridicat de la sezonul gripal 1997–1998.
Epidemiologii au declarat pentru CNN că acesta este cel mai grav sezon din ultimele două decenii, majoritatea regiunilor din ţară confruntându-se cu niveluri foarte ridicate de activitate gripală.
Situaţia vine după cel mai sever sezon de gripă din ultimii 15 ani, înregistrat anul trecut, care a fost şi cel mai letal pentru copii de când CDC a început colectarea datelor privind gripa, în urmă cu 20 de ani. În actualul sezon au fost raportate până acum nouă decese pediatrice, deşi unele raportări recente la nivel de stat ar putea să nu fi fost încă incluse în bilanţul naţional.
Persoanele cu risc crescut de complicaţii includ adulţii cu vârsta de peste 65 de ani, femeile însărcinate, copiii mici şi persoanele cu boli cronice.
Deşi vaccinurile antigripale din acest sezon nu acoperă complet noua variantă virală, experţii subliniază că vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de a reduce riscul formelor severe de boală.
Crucea Roşie Americană a transmis că nu este prea târziu pentru administrarea vaccinului antigripal şi că acesta poate preveni îmbolnăvirile grave, chiar şi în cazul persoanelor care se infectează.
În România, s-au înregistrat două noi decese provocate de un virus gripal, astfel că numărul celor decedaţi din cauza gripei în acest sezon a ajuns la trei, potrivit datelor publicate, săptămâna trecută, de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Reprezentanţii INSP au transmis că toate cele trei decese au fost înregistrate la persoane de peste 65 de ani din judeţele Cluj, Constanţa şi Buzău, în două dintre cazuri fiind confirmat virusul gripal AH1, iar în celălalt caz virusul AH3.
Aceeaşi sursă menţionează că la nivel naţional, în săptămâna de raportare 22-28 decembrie, au fost înregistrate 12.630 cazuri de gripă clinică, cu 1.456 mai multe faţă de săptămâna precedentă şi de trei ori mai multe comparativ cu cele din aceeaşi săptămână a sezonului precedent (4.175), cele mai multe dintre cazuri fiind raportate în municipiul Bucureşti ( 1.475) şi în judeţele Cluj (903), Buzău ( 739), Constanţa (693), Prahova (658), Bihor (656) şi Suceava (639).
De asemenea, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, de la începutul sezonului gripal, în ţară au fost raportate 398 de cazuri gripă confirmate de laborator, din care 104 au fost în săptămâna 22-28 decembrie.
Cele mai multe dintre aceste cazuri sunt cu virus gripal AH3 - 186, alte 184 sunt cu virus gripal A nesubtipat, 25 cu virus gripal AH1, iar în trei dintre cazuri s-a confirmat virus gripal B. La toate cazurile confirmate cu virus gripal AH3, cu probe secvenţiate în INCDMM Cantacuzino, a fost detectată subclada K.
Sursa citată precizează însă că, faţă de săptămâna anterioară, în perioada 22 -28 decembrie au fost raportate cu 31,6% mai puţine cazuri de infecţii respiratorii (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), dar cu 22,8 % mai multe decât în perioada similară a sezonului trecut, respectiv 70.243 de cazuri.
Până la data de 28 decembrie 2025, conform datelor INSP, s-au imunizat împotriva gripei 1.263.060 de persoane, dintre care 5.920 au fost vaccinări antigripale în farmaciile comunitare autorizate, iar restul sunt persoane care beneficiază de decontare în regim compensat.
