Suplimentele alimentare pentru concentrare şi energie sunt tot mai căutate, dar efectele lor pe termen lung asupra sănătăţii rămân uneori insuficient înţelese. Un nou studiu ridică întrebări despre modul în care anumite componente ale dietei şi metabolismului pot influenţa îmbătrânirea sănătoasă, cu posibile diferenţe între sexe.
Cercetători de la Universitatea Hong Kong şi Universitatea din Georgia au raportat că nivelurile crescute ale unui aminoacid frecvent întâlnit în alimentaţie şi suplimente ar putea fi asociate cu o speranţă de viaţă mai scurtă la bărbaţi.
Analiza, publicată recent în revista Aging, sugerează că tirozina, un aminoacid implicat în metabolism şi funcţionarea creierului, ar putea avea efecte distincte asupra longevitaţii în funcţie de sexul biologic, deschizând o direcţie nouă de cercetare privind relaţia dintre dietă, metabolism şi îmbătrânire.
Autorii au investigat rolul a doi aminoacizi, fenilalanina şi tirozina, în influenţarea duratei de viaţă. Ambele sunt prezente în mod natural în alimente bogate în proteine precum carne, lactate, ouă, şi leguminoase, şi se regăsesc des în suplimente nutritive.
Tirozina prezintă un interes special din partea cercetătorilor deoarece organismul o foloseşte pentru a produce neurotransmiţători precum dopamina, norepinefrina şi epinefrina, substanţe care participă la funcţiile cognitive, răspunsul la stres şi reglarea dispoziţiei. Din acest motiv, tirozina este inclusă în produse promovate pentru creşterea atenţiei, rezilienţei la stres şi a energiei mintale.
Totuşi, există puţine date despre impactul unor niveluri ridicate de tirozina menţinute pe termen lung asupra procesului de îmbătrânire.
Pentru a clarifica această posibilă legătură, echipa a analizat date de la peste 270.000 de participanţi din UK Biobank, o bază de date biomedicală extinsă, din Regatul Unit, care urmăreşte sănătatea populaţiei în timp.
Cercetătorii au combinat observaţiile clinice cu metode genetice de tip randomizare mendeliană - o tehnică ce foloseşte variaţii genetice ca „instrumente” pentru a testa relaţii cauzale - pentru a evalua cum se asociază nivelurile sanguine ale celor doi aminoacizi cu mortalitatea şi cu durata estimată de viaţă.
Analizele preliminare au sugerat că ambele aminoacizi - fenilalanina şi tirozina - s-ar putea asocia cu un risc mai mare de deces. Totuşi, după evaluări mai detaliate, doar tirozina a continuat să fie asociată, potenbţial în mod direct, cu o durată de viaţă mai scurtă.
Estimările pe baza datelor genetice sugerează că bărbaţii cu niveluri crescute de tirozină în sânge ar putea trăi, în medie, cu aproape un an mai puţin. La femei nu a fost observat un efect semnificativ din punct de vedere statistic.
Rezultatele au rămas aceleaşi chiar şi după ce fenilalanina a fost luată în calcul, ceea ce arată că tirozina ar putea influenţa îmbătrânirea independent de celălalt aminoacid.
În plus, cercetătorii au constatat că, în medie, bărbaţii au niveluri de tirozină mai mari decât femeile, ceea ce ar putea contribui parţial la diferenţele de longevitate dintre sexe.
Deşi mecanismele biologice exacte nu sunt încă pe deplin lămurite, autorii indică câteva piste plauzibile: tirozina este implicată în căi metabolice asociate cu rezistenţa la insulină (o stare în care organismul răspunde mai slab la insulină, favorizând diabetul zaharat de tip 2 şi alte boli legate de vârstă) şi serveşte ca precursor pentru neurotransmiţători ai stresului.
Aceste procese pot interacţiona diferit cu mediul hormonal masculin şi feminin, ceea ce ar putea explica de ce efectul asupra duratei de viaţă apare mai ales la bărbaţi.
Studiul nu a evaluat direct administrarea de suplimente cu tirozină, deci nu demonstrează că acestea ar reduce speranţa de viaţă. Totuşi, concluziile sugerează că persoanele cu niveluri deja ridicate ale acestui aminoacid în sânge ar putea beneficia de strategii în regimul alimentar menite să scadă concentraţiile acestuia.
Cercetătorii menţionează, ca ipoteză de lucru, că reducerea aportului de proteine în anumite contexte ar putea diminua nivelurile de tirozina şi ar sprijini îmbătrânirea sănătoasă, dar subliniază că astfel de intervenţii trebuie evaluate atent pentru a evita carenţele nutriţionale.
În ansamblu, studiul aduce noi dovezi despre legătura dintre tirozina din sânge şi durata de viaţă şi subliniază că intervenţiile nutriţionale ori suplimentele utilizate frecvent pot avea efecte diferite de la o persoană la alta.
Autorii notează, totodată, că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma relaţia observată în acest studiu, pentru a identifica mecanismele biologice exacte şi pentru a stabili dacă modificările de dietă şi stil de viaţă pot reduce în siguranţă nivelurile de tirozina şi, implicit, riscul asociat cu îmbătrânirea.
