Există în social-media un subiect care suscită de mult timp interesul utilizatorilor, diverse comentarii susţinând persistent că vopseaua de păr cauzează cancer, în special cancer de vezică urinară sau chiar tumori cerebrale. Această temere a apărut acum câteva decenii şi a stârnit îngrijorare printre persoanele care îşi vopsesc regulat părul. Cât adevăr există, însă, în spatele acestei afirmaţii?
Articolul de faţă examinează originile fricii, evoluţia compoziţiei vopselelor de păr, concluziile studiilor ştiinţifice recente şi poziţiile oficiale ale autorităţilor de sănătate (precum IARC/OMS, FDA, etc.) privind legătura dintre vopsirea părului şi riscul de cancer.
Vom clarifica şi diferenţa dintre expunerea profesională (coafori, frizeri) şi simpla utilizare personală, pentru a înţelege mai bine dacă şi cine ar putea fi expus unui risc.
Vopseaua de păr a devenit un produs de larg consum, estimându-se că peste jumătate din femeile din Europa şi SUA, precum şi o parte semnificativă a bărbaţilor, îşi colorează periodic părul.
Având în vedere o utilizare atât de răspândită, orice posibil efect nociv, chiar şi mic, ar putea avea un impact important asupra sănătăţii publice.
De aceea, subiectul legăturii dintre vopsirea părului şi cancer a fost intens studiat în ultimele decenii.
De unde a pornit teama de „vopseaua cancerigenă”?
Îngrijorările privind efectul cancerigen al vopselelor de păr datează din anii 1970. La acea vreme, cercetătorii au descoperit că anumite substanţe chimice din vopselele permanente de păr de pe piaţă (în special anumiţi compuşi aromatici aminici folosiţi ca precursori de pigment) cauzau cancer în studiile pe animale de laborator.
De exemplu, ingrediente precum 4-metoxi-m-fenilendiamina (cunoscută şi ca 2,4-diaminoanisol) au fost asociate cu apariţia cancerelor la rozătoare.
Aceste constatări au declanşat primele suspiciuni că vopsirea părului ar putea creşte riscul de cancer şi la oameni, mai ales pentru cancerul vezicii urinare (un tip de cancer la care anumiţi compuşi aromatici – precum cei din gudronul de cărbune folosiţi la coloranţi – erau deja cunoscuţi ca factori de risc).
Reacţia industriei şi a autorităţilor la aceste descoperiri a fost rapidă. Producătorii de cosmetice au început să îşi schimbe formulele de vopsea permanentă spre sfârşitul anilor ’70, eliminând din compoziţie multe dintre substanţele suspectate de efecte cancerigene.
De fapt, ingredientele cu potenţial nociv descoperite atunci au fost discontinue sau chiar interzise în diverse ţări. Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a impus, la acea vreme, avertismente speciale pe eticheta vopselelor de păr care conţineau compuşii incriminaţi, iar ulterior industria cosmetică a reformulat aceste produse astfel încât astăzi niciun produs de pe piaţă nu mai foloseşte respectivele chimicale periculoase.
Cu alte cuvinte, temerile iniţiale s-au bazat pe riscurile acelor vechi ingrediente (acum dispărute din formulele moderne).
Este important de subliniat că primele studii epidemiologice care au sugerat o legătură între vopseaua de păr şi cancer au reflectat expunerile din trecut. “Aceste studii s-au întins pe mulţi ani, iar cancerul se dezvoltă în timp. Deci expunerile relevante au fost cele din trecut, iar produsele s-au schimbat”, explica dr. Michael Thun de la American Cancer Society.
Cu alte cuvinte, indiciile de risc identificate în anii ’70-’80 se refereau la vechile formule de vopsea, nu neapărat la cele de astăzi.
Rămâne, totuşi, întrebarea: au vopselele moderne, mai sigure, vreun efect cancerigen detectabil? Pentru a răspunde, cercetătorii au continuat să monitorizeze populaţiile expuse.
Ce s-a schimbat în compoziţia vopselelor de păr moderne?
Vopselele de păr au evoluat semnificativ în ultimele decenii, atât ca formulă chimică, cât şi ca reglementare, pentru a spori siguranţa consumatorilor. În trecut, multe vopsele permanente erau derivate din aşa-numiţii coloranţi din gudron de huilă (gudron de cărbune), bogaţi în compuşi organici ce asigurau culori rezistente, dar care ridicau şi probleme de toxicitate.
Aromaticii aminici menţionaţi anterior sunt un exemplu de astfel de compuşi: substanţe precum PPD (para-fenilendiamina), un derivat din gudron de cărbune folosit frecvent ca precursor de culoare, au fost asociate nu doar cu posibile riscuri cancerigene, ci şi cu reacţii alergice severe.
În anii ’70, odată cu dovezile din studii toxicologice, producătorii au eliminat treptat aceste ingrediente suspecte (inclusiv 2,4-diaminoanisolul menţionat mai sus şi compuşi înrudiţi).
Astfel, vopselele de păr de după 1980 conţin alte tipuri de molecule, considerate sigure.
Pe lângă eliminarea substanţelor demonstrate ca fiind cancerigene la animale, s-au făcut şi alte îmbunătăţiri. Vopselele moderne conţin adesea agenţi condiţionanţi şi formule mai blânde pentru scalp – de exemplu, există vopsele fără amoniac (care folosesc alţi alcalinizanţi mai puţin iritanţi) şi cu concentraţii mai reduse de peroxid de hidrogen, diminuând potenţialul de degradare a părului.
Aceste schimbări ţin mai mult de sănătatea şi estetica părului, dar reflectă un trend general în industria cosmetică: acela de a minimiza expunerea la substanţe dăunătoare.
Organizaţii precum American Cancer Society au notat că, deşi unele ingrediente din vopsele pot prezenta în continuare riscuri (de exemplu, PPD rămâne un alergen comun), “profilul general de siguranţă s-a îmbunătăţit semnificativ” comparativ cu trecutul.
Un rol esenţial îl au şi reglementările internaţionale. Uniunea Europeană, de pildă, a demarat încă din anii 2000 o evaluare amplă a coloranţilor de păr. În 2006, Comisia Europeană a interzis 22 de substanţe folosite în vopsele permanente, ca măsură de precauţie, întrucât nu fuseseră demonstrate ca sigure şi existau suspiciuni de risc de cancer de vezică la utilizarea pe termen lung.
Aceasta a fost primul pas în strategia UE de a permite pe piaţă doar ingredientele dovedite ca fiind sigure pentru sănătate.
Industria a trebuit să prezinte dosare de siguranţă pentru peste 100 de compuşi, iar cei pentru care datele lipseau sau indicau un posibil risc nu au mai fost autorizaţi.
În prezent, autorităţile europene şi americane continuă să monitorizeze permanent ingredientele cosmetice. Dacă apar indicii că o anumită substanţă ar putea fi periculoasă, se efectuează teste suplimentare şi, la nevoie, se impun restricţii sau interdicţii.
Astfel, compoziţia vopselelor de păr de astăzi este rezultatul unor decenii de adaptare şi precauţie, menită să reducă la minimum riscurile pentru consumatori.
Ce arată studiile ştiinţifice? Dovezi epidemiologice actuale
Timp de mulţi ani, oamenii de ştiinţă au investigat legătura dintre vopsirea părului şi diverse tipuri de cancer. S-au realizat atât studii de laborator, cât şi studii epidemiologice pe oameni.
Niciun studiu, luat separat, nu poate oferi un răspuns definitiv, dar privite în ansamblu, cercetările conturează o imagine destul de liniştitoare pentru utilizatorii obişnuiţi de vopsea de păr. Mai jos trecem în revistă concluziile principale pentru diferite tipuri de cancer studiate:
Cancerul vezicii urinare: Acesta a fost cancerul cel mai des asociat cu vopseaua de păr în primele alerte din anii ’70 şi rămâne un subiect-cheie al cercetărilor. Studiile au arătat o situaţie contrastantă între expunerea profesională şi cea personală.
Coaforii şi frizerii – adică persoanele care, prin natura meseriei, manipulează frecvent vopsele permanente – prezintă un rusc uşor crescut de cancer vezical.
Analizele mai multor studii au găsit un risc modest, dar constant crescut la aceste categorii profesionale.
De exemplu, o meta-analiză din 2010 a 42 de studii a concluzionat că un hairstylist cu peste 10 ani vechime are aproape dublul riscului de a dezvolta cancer de vezică faţă de cineva care nu a lucrat în domeniu.
În schimb, pentru persoanele care îşi vopsesc părul ocazional (acasă sau la salon), cercetările nu au găsit în general o creştere semnificativă statistic a riscului de cancer vezical.
O analiză amplă din 2014 care a cumulat date din 17 studii epidemiologice nu a găsit nicio asociere între utilizarea personală a vopselei de păr şi riscul de cancer de vezică.
Cancerele de sânge (limfoame şi leucemii): Şi aceste tipuri de cancer au fost investigate în relaţie cu vopseaua de păr, deoarece coloranţii conţin substanţe chimice care, teoretic, ar putea afecta celulele sanguine.
Rezultatele aici sunt mixte. Câteva studii au raportat o legătură între folosirea vopselei permanente de păr şi un risc mai mare de limfom non-Hodgkin, mai ales la femeile care au început să se vopsească înainte de 1980 şi care foloseau culori închise.
Similar, unele cercetări au indicat o posibilă asociere cu anumite leucemii. Cu toate acestea, alte studii nu au găsit nicio legătură statistic semnificativă între vopsitul părului şi aceste cancere hematologice.
O analiză prospectivă de amploare din 2020, de exemplu, nu a evidenţiat nicio creştere a incidenţei limfomului non-Hodgkin la femeile care îşi vopseau părul faţă de cele care nu foloseau vopsea.
Per total, comunitatea ştiinţifică nu a ajuns la un consens ferm că vopseaua de păr ar provoca limfom sau leucemie, dar continuă să monitorizeze aceste asocieri posibile.
Cancerul de sân: Multe femei s-au întrebat dacă vopsirea părului ar putea influenţa riscul de cancer mamar, mai ales având în vedere expunerea frecventă la diverse substanţe chimice.
Majoritatea studiilor epidemiologice realizate până acum nu au găsit o legătură clară între utilizarea personală a vopselelor de păr şi apariţia cancerului de sân.
Totuşi, câteva cercetări recente au ridicat semne de întrebare. Un studiu american din 2019 a observat că femeile afro-americane care foloseau regulat vopsea de păr permanentă aveau un risc ceva mai ridicat de cancer mamar comparativ cu femeile caucaziene, sugerând că pot exista diferenţe în funcţie de tipul de păr sau de produse folosite.
În ansamblu, însă, aceste constatări nu sunt încă confirmate de toată comunitatea ştiinţifică. Alte studii similare nu au găsit o asociere semnificativă, iar eventualele riscuri par, dacă există, relativ mici.
O meta-analiză amplă publicată în 2020 în British Medical Journal a concluzionat că nu există o creştere notabilă a incidenţei majorităţii cancerelor (inclusiv a celor de sân) la persoanele care îşi vopsesc părul, comparativ cu cele care nu o fac.
Tumorile cerebrale: Deşi nu la fel de intens studiat precum cancerele de mai sus, subiectul cancerului cerebral (precum gliomul sau alte tumori ale creierului) a apărut şi el în discuţiile legate de vopseaua de păr, în parte ca urmare a îngrijorării publicului că substanţele aplicate pe scalp ar putea afecta ţesuturile din craniu.
Din fericire, dovezile de până acum nu susţin o legătură cauzală între vopsitul părului şi tumorile cerebrale. O meta-analiză care a combinat rezultatele mai multor studii a arătat clar că utilizarea vopselelor de păr nu se asociază cu un risc crescut de gliom (un tip comun de tumoră cerebrală).
Practic, persoanele care şi-au vopsit părul nu au avut o incidenţă mai mare de tumori cerebrale faţă de cele care nu şi l-au vopsit, conform datelor agregate.
Un raport al organizaţiei britanice Brain Tumour Research notează că nu a fost identificat niciun produs sau chimical specific din vopselele de păr drept cauză directă a tumorilor cerebrale, orice asociere observată fiind dificil de clarificat din cauza multitudinii de factori implicaţi şi a variaţiei individuale.
Alte tipuri de cancer: Pentru multe alte forme de cancer (de exemplu cancer de piele, de colon, ovarian etc.), datele sunt insuficiente sau studiile efectuate sunt prea puţine pentru a trage vreo concluzie.
Până în prezent, nu a fost raportată nicio legătură consistentă între vopseaua de păr şi aceste cancere, însă cercetarea continuă mai ales în cazurile unde au apărut indicii izolate.
De pildă, un studiu menţionat de Environmental Working Group (EWG) a sugerat o posibilă asociere între folosirea frecventă a vopselelor de păr şi cancerul uterin, însă astfel de constatări preliminare necesită confirmare şi nu reprezintă consensul ştiinţific la ora actuală.
În concluzie, greutatea dovezilor epidemiologice de până acum nu indică un risc general crescut de cancer pentru utilizatorii individuali de vopsea de păr.
Cu excepţia cancerului vezical la lucrătorii din saloane (unde există un risc uşor crescut), la nivel populaţional nu s-a demonstrat o asociere consistentă între vopsirea părului şi majoritatea cancerelor studiate.
Fireşte, oamenii de ştiinţă subliniază că este important să se continue monitorizarea, dat fiind numărul mare de persoane expuse.
Totuşi, mesajul-cheie pentru consumatorul de rând, care foloseşte produse moderne de colorare a părului conform instrucţiunilor, este că dovezile actuale nu arată un pericol oncologic.
Clasificările oficiale: „posibil cancerigen”, „probabil cancerigen”, „neclasificabil”
În comunicările publice despre substanţe şi riscurile de cancer apar frecvent termeni precum “posibil cancerigen pentru om”, “probabil cancerigen” sau “neclasificabil din punct de vedere al carcinogenităţii”.
Acestea sunt categorii folosite de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) – organism al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) – pentru a indica nivelul de certitudine pe care îl avem că un factor poate cauza cancer la oameni. Iată pe scurt ce înseamnă aceste clasificări:
Grupa 1 – Cancerigen pentru oameni: Există dovezi suficiente şi solide că factorul respectiv cauzează cancer la oameni. Exemple: fumatul, azbestul, radiaţiile ultraviolete. (Notă: vopselele de păr nu se află în această categorie)
Grupa 2A – Probabil cancerigen pentru oameni: Există dovezi limitate de cancerigenitate la oameni. Cu alte cuvinte, factorul este suspectat în mod serios că ar cauza cancer, deşi nu este încă dovedit definitiv la oameni. (Exemple: carnea roşie consumată în exces, fumatul pasiv)
Grupa 2B – Posibil cancerigen pentru oameni: Există unele indicii de cancerigenitate, dar dovezile sunt mai slabe ori limitate. Adesea înseamnă că studiile pe oameni sunt insuficiente, iar cele pe animale pot indica un risc, dar nu foarte consistent. Este o categorie precaută, care sugerează că nu putem exclude un efect cancerigen, deşi nu avem certitudini.
Grupa 3 – Neclasificabil ca şi cancerigen pentru oameni: În cazul acestui factor, nu există dovezi adecvate nici pentru, nici contra efectului cancerigen. Practic, nu ştim – fie pentru că studiile la oameni sunt inexistente sau inadecvate, fie pentru că rezultatele sunt contradictorii, fie pentru că pur şi simplu nu s-a cercetat suficient.
Grupa 4 – Probabil necancerigen pentru oameni: Există dovezi solide că substanţa NU cauzează cancer la oameni. (Această categorie este rar folosită, un exemplu fiind caprolactamul, un compus industrial)
În contextul vopselelor de păr, IARC a evaluat atât expunerea profesională la acestea (meseria de coafor/frizer), cât şi utilizarea personală a vopselelor, ajungând la concluzii diferite pentru cele două situaţii.
Expunerea profesională la vopsele (coafori, frizeri): IARC a clasificat această expunere drept “probabil cancerigenă pentru om” (Grupa 2A).
Această decizie, anunţată într-un raport din 2010 al IARC, se bazează în principal pe datele privind cancerul de vezică urinară.
În schimb, dovezile privind alte tipuri de cancer la coafori (cum ar fi cancerele hematologice sau cele pulmonare) au fost considerate insuficiente sau neconcludente, astfel că evaluarea IARC s-a concentrat pe riscul vezical.
Utilizarea personală a vopselei de păr: IARC a clasificat-o drept “neclasificabilă ca să provoace cancer la om” (Grupa 3).
Cu alte cuvinte, nu s-a putut stabili că vopsitul părului de către consumatori ar fi sau nu cancerigen. Această etichetă reflectă lipsa evidenţelor suficiente în studiile pe oameni - nu s-a observat un risc consistent mărit de cancer în rândul utilizatorilor de rând, dar nici nu se poate afirma cu certitudine absolută că riscul este zero.
Este important de remarcat că această clasificare a fost influenţată de schimbarea compoziţiei vopselelor după 1980; multe studii epidemiologice analizate de IARC făceau distincţia între utilizarea înainte de 1980 (cu produse mai vechi) şi după 1980, constatând că eventualele riscuri păreau concentrate în perioada de dinaintea eliminării compuşilor problematici.
De asemenea, Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA), care reglementează produsele cosmetice în SUA, a declarat că nu există dovezi fiabile care să arate o legătură între vopselele de păr care conţin “gudron de cărbune” de pe piaţă şi cancer.
Prin lege, FDA nu aprobă în prealabil fiecare ingredient din vopsea înainte ca produsul să fie vândut (aşa cum face cu medicamentele), însă poate retrage de pe piaţă sau sancţiona produsele care se dovedesc nesigure.
De exemplu, FDA a interzis utilizarea plumbului în produsele de colorare a părului (acetatul de plumb, folosit cândva în unele soluţii pentru păr grizonant, a fost scos din uz cosmetic în SUA în 2018 din cauza toxicităţii cumulative).
Agenţia cere, de asemenea, ca toate vopselele permanente ce conţin derivaţi de gudron de cărbune (precum PPD) să poarte pe etichetă o atenţionare de siguranţă şi instrucţiuni de testare a sensibilităţii pielii.
Mesajul FDA către consumatori este că, utilizate corect, produsele actuale de vopsire a părului sunt în general sigure, neexistând dovezi concludente că ar provoca cancer.
Nu în ultimul rând, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), prin vocea experţilor IARC menţionaţi, şi alte autorităţi internaţionale (precum Agenţiile Europene de siguranţă chimică şi comitetele ştiinţifice ale UE) monitorizează constant situaţia.
Până în prezent, poziţia oficială poate fi rezumată astfel: “Expunerea intensă şi de lungă durată la vopsele de păr (cum este cazul lucrătorilor din saloane, înainte de 1980) poate fi asociată cu un risc uşor crescut de cancer de vezică. Folosirea ocazională a vopselei de păr de către consumatori nu a demonstrat un risc semnificativ şi rămâne neclasificată ca periculozitate cancerigenă”.
Cu alte cuvinte, mitul “vopselei care dă cancer” nu este susţinut de verdictul experţilor internaţionali, aceştia continuând totodată să recomande prudenţă şi informare.
Concluzii
Mitul conform căruia “vopseaua de păr cauzează cancer” a apărut pe fondul unor descoperiri ştiinţifice reale din anii ’70, când anumite ingrediente din coloranţii de păr s-au dovedit cancerigene în teste de laborator.
Acele ingrediente au fost, însă, înlăturate de pe piaţă, iar vopselele de păr au devenit mai sigure de-a lungul timpului, sub supravegherea atentă a autorităţilor. Studiile epidemiologice moderne nu au găsit dovezi convingătoare că utilizarea personală, ocazională, a vopselelor de păr ar provoca cancer.
Organizaţii internaţionale de prestigiu (OMS/IARC) clasifică această utilizare ca neclasificabilă în privinţa carcinogenităţii – cu alte cuvinte, nu există o asociere dovedită. Totodată, FDA afirmă că nu are dovezi solide ale vreunui risc cancerigen de la vopselele actuale de păr.
Singurul potenţial semnal de alarmă provine din cazul expunerii profesionale intense (coafori/frizeri, mai ales în trecut), unde s-a observat un risc uşor crescut de cancer de vezică urinară. Chiar şi aici, noile generaţii de produse par să nu mai aibă efectul observat odinioară.
Prin urmare, pentru publicul general, mesajul experţilor este unul liniştitor: vopsirea părului, practicată corect şi cu produse moderne, nu apare ca un factor de risc major pentru cancer în studiile de până acum.
Desigur, “absenţa dovezilor unui risc” nu este acelaşi lucru cu “dovada absenţei riscului”. Comunitatea ştiinţifică va continua să studieze pe termen lung efectele oricăror expuneri chimice frecvente.
Dacă apar noi date (cum ar fi studii recente ce investighează legături cu subtipuri particulare de cancer mamar sau uterin), acestea vor fi analizate critic şi adăugate în balanţa dovezilor.
Până în prezent însă, nu există un motiv documentat medical pentru a crede că vopsitul părului, în sine, îţi va provoca cancer.
Ca întotdeauna, e bine ca publicul să fie informat din surse oficiale şi să evite panica indusă de zvonuri. În cazul vopselei de păr, mitul pericolului cancerigen a fost supraestimat.
Dacă respecţi instrucţiunile produselor (inclusiv testarea alergică) şi alegi produse aprobate de autorităţi, îţi poţi schimba culoarea părului fără să trăieşti cu teama nefondată a cancerului.
Bibliografie:
- American Cancer Society – Hair Dyes and Cancer Risk (https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/chemicals/hair-dyes.html#:~:text=cancer,evidence%20from%20studies%20in%20people)
- National Cancer Institute – Hair Dyes, Other Hair Products, and Cancer Risk (https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/substances/hair-dyes-fact-sheet#:~:text=,39)
- ABC News / Lancet Oncology – Now-Banned Hair Dyes Linked to Bladder Cancer (https://abcnews.go.com/Health/Healthday/story?id=4529096&page=1#:~:text=,the%20researchers%20wrote)
- Personal Care Insights – Hair dye safety: EWG cancer risk claims vs. FDA stance (https://www.personalcareinsights.com/news/hair-dye-safety-ewg-cancer-risk-claims-clash-with-fda-regulatory-stance.html)
- The Independent (UK) – 22 permanent hair dyes in cancer risk ban (https://www.the-independent.com/news/world/europe/22-permanent-hair-dyes-in-cancer-risk-ban-6232473.html)
- Shao et al., Int. J. Clin. Exp. Med., 2013 – Personal hair dyes use and risk of glioma: a meta-analysis (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24179568/#:~:text=permanent%20hair%20dye%20use%20and,of%20any%20hair%20dye%20use)
- Brain Tumour Research – Can chemicals (hair dyes) cause brain tumours? (https://braintumourresearch.org/pages/information-brain-tumour-causes?srsltid=AfmBOop4uTqkguLp5SzgkoSnFZrmWKiWfhCFSDBHCCK0yezoeWsDHOga#:~:text=There%20are%20studies%20that%20suggest,of%20developing%20a%20brain%20tumour)
- OncoDaily – Does Hair Dye Cause Cancer? Myths and Facts (https://oncodaily.com/oncolibrary/does-hair-dye-cause-cancer#)
