Un proiect ştiinţific revoluţionar, susţinut de una dintre cele mai prestigioase fundaţii medicale internaţionale, marchează un moment decisiv în cercetarea genetică contemporană. Iniţiativa, care vizează sinteza artificială a ADN-ului uman, se desfăşoară într-un context etic tensionat, întrucât ideea de a crea codul genetic de la zero este percepută de unii experţi drept un subiect tabu, generând temeri legate de posibila utilizare a acestor descoperiri pentru dezvoltarea unor indivizi modificaţi genetic.
Noul proiect este unul controversat, deoarece îşi propune să creeze elementele fundamentale ale vieţii umane. O echipă de cercetători din Marea Britanie dezvoltă o tehnologie care urmăreşte crearea primului cromozom uman sintetic.
Capacitatea de a genera artificial secvenţe genomice de mari dimensiuni are potenţialul de a transforma înţelegerea sănătăţii umane, deschizând oportunităţi pentru dezvoltarea terapiilor celulare, a culturilor agricole rezistente la schimbările climatice, dar şi a altor aplicaţii inovatoare.
Până acum, conceptul de creare artificială a ADN-ului uman a fost perceput ca fiind periculos, întrucât ridică îngrijorări legate de posibilitatea apariţiei unor indivizi modificaţi genetic, precum şi de potenţiale complicaţii sau transformări imprevizibile cu impact asupra generaţiilor viitoare.
Totuşi, într-o premieră mondială, fundaţia caritabilă medicală Wellcome Trust a acordat o finanţare iniţială de aproape 12 milioane de euro pentru demararea proiectului.
Oamenii de ştiinţă afirmă că acest demers are potenţialul de a transforma înţelegerea asupra sănătăţii umane şi deschide oportunităţi pentru dezvoltarea tratamentelor împotriva bolilor incurabile, sau de a crea culturi agricole rezistente la schimbările climatice.
„ADN-ul nostru determină cine suntem şi cum funcţionează corpul nostru. Prin dezvoltarea instrumentelor şi metodelor necesare pentru sinteza unui genom uman, vom răspunde la întrebări legate de sănătate şi boală la care nici nu ne imaginam că putem răspunde, transformând astfel înţelegerea vieţii şi a stării de sănătate” a declarat Michael Dunn, director de cercetare fundamentală în cadrul Wellcome, citat într-un comunicat.
În următorii cinci până la zece ani, cercetătorii intenţionează să construiască un cromozom uman complet sintetic.
Fiecare celulă din corpul uman conţine ADN, o moleculă care transportă informaţia genetică ce determină trăsăturile fizice ale unei persoane. Noul Proiect al Genomului Uman Sintetic ar putea permite cercetătorilor nu doar să citească ADN-ul, ci să creeze componentele acestuia.
Oamenii de ştiinţă vor încerca mai întâi să creeze blocuri mai mari de ADN uman, în scopul construirii unui cromozom uman sintetic care conţine genele ce reglează dezvoltarea, repararea şi întreţinerea corpului.
Aceşti cromozomi vor fi apoi studiaţi pentru a se înţelege cum genele şi ADN-ul reglează funcţionarea organismului.
Proiectul este condus de profesorul Jason Chin, de la Generative Biology Institute, parte a Ellison Institute of Technology şi a Universităţii Oxford, în colaborare cu echipe de cercetători de la Universităţile Cambridge, Kent, Manchester, Oxford şi Imperial College London.
„Capacitatea de a sintetiza genomuri mari, inclusiv cele pentru celulele umane, ar putea transforma înţelegerea biologiei genomului şi ar putea schimba profund perspectivele biotehnologiei şi medicinei”, a precizat prof. Chin.
Proiectul va fi limitat la experimente în laborator, fără intenţia de a crea viaţă sintetică. Totuşi, criticii se tem că aceste cercetări ar putea deschide calea către crearea unor oameni modificaţi sau îmbunătăţiţi genetic.
Profesorul Bill Earnshaw, genetician la Universitatea din Edinburgh, care a dezvoltat o metodă de creare a cromozomilor umani artificiali, se teme că aceste cercetări ar putea duce la posibilitatea creării de arme biologice, oameni „perfecţionaţi” sau chiar fiinţe cu ADN uman.
„Duhul a ieşit din lampă. Am putea impune un set de restricţii acum, dar dacă o organizaţie care dispune de echipamentele necesare ar decide să producă artificial orice componentă genomică, nu cred că acest proces ar mai putea fi oprit”, a declarat prof. Earnshaw, pentru BBC News.
Un proiect dedicat ştiinţelor sociale se va derula în paralel cu aceste cercetări, fiind condus de profesoara Joy Zhang, sociolog la Universitatea din Kent.
„Dorim să aflăm opiniile experţilor, ale cercetătorilor în ştiinţe sociale şi, mai ales, ale publicului despre cum se raportează la această tehnologie, cum cred că le-ar putea fi benefică şi, cel mai important, ce întrebări şi îngrijorări au”, a precizat aceasta.
