Un studiu de caz, publicat miercuri, oferă prima dovadă că un ficat de porc, modificat genetic, poate îndeplini funcţii hepatice esenţiale într-un organism uman viu. Grefa a fost îndepărtată de la pacient după mai mult de o lună, în urma unor complicaţii, însă acesta a supravieţuit aproape şase luni de la intervenţia de xenotransplant.
Un caz medical fără precedent marchează o posibilă revoluţie în transplantologia modernă: un ficat provenit de la un porc modificat genetic a funcţionat mai mult de o lună, într-un pacient uman în viaţă, demonstrând că organele de porc pot susţine procese metabolice esenţiale la oameni.
Intervenţia, raportată miercuri, în revista Journal of Hepatology, reprezintă o etapă semnificativă în direcţia dezvoltării transplantului interspecii (xenotransplant) ca soluţie la deficitul mondial de organe.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), mii de pacienţi mor anual aşteptând un transplant din cauza numărului limitat de donatori umani.
Numai în China, sute de mii de persoane suferă de insuficienţă hepatică în fiecare an, însă doar aproximativ 6.000 au beneficiat de un transplant în 2022.
În acest context, transplantul experimental deschide o cale potenţial revoluţionară pentru pacienţii care nu pot primi un organ uman.
Recentul studiu de caz a implicat un bărbat de 71 de ani cu ciroză hepatică şi carcinom hepatocelular cauzate de infecţia cronică cu virusul hepatitei B, care nu era eligibil pentru un transplant hepatic uman.
Medicii i-au implantat o secţiune de ficat provenită de la un porc miniatural Diannan, destinată să funcţioneze alături de ficatul propriu. Organul animalului a fost modificat genetic prin zece intervenţii la nivelul genomului, dintre care unele au eliminat antigenele specifice speciei porcine, iar altele au introdus gene umane pentru a reduce reacţiile imune şi tulburările de coagulare.
În prima lună după intervenţie, ficatul transplantat a funcţionat normal: a produs bilă şi a sintetizat factori de coagulare, fără semne de respingere acută.
Totuşi, la 38 de zile de la operaţie, grefa a fost îndepărtată din cauza unei complicaţii severe, microangiopatie trombotică asociată xenotransplantului (xTMA), afecţiune în care sistemul complement provoacă leziuni vasculare şi tromboze.
Tratamentul cu eculizumab un (inhibitor al sistemului complement) şi plasmafereză a stabilizat starea pacientului, dar acesta a decedat ulterior, la 171 de zile după intervenţie, în urma unor hemoragii digestive recurente.
„Acest caz demonstrează că un ficat de porc modificat genetic poate funcţiona într-un organism uman pentru o perioadă îndelungată”, a declarat prof. Beicheng Sun, specialist în chirurgia hepatobiliară şi preşedinte al Spitalului Universitar din Anhui, China, coordonatorul studiului, citat într-un comunicat.
Într-un articol conex, dr. Heiner Wedemeyer, editor al Journal of Hepatology şi specialist în gastroenterologie, hepatologie, boli infecţioase şi endocrinologie la Hannover Medical School, Germania, a apreciat că „intervenţia marchează un moment istoric în hepatologie, demonstrând că un ficat porcin modificat genetic poate prelua funcţiile hepatice la om, evidenţiind, totodată, obstacolele biologice şi etice care trebuie depăşite înainte ca aceste proceduri să devină uzuale”.
Xenotransplantul ar putea, potrivit specialiştilor, să ofere noi şanse pacienţilor cu insuficienţă hepatică acută sau ciroză avansată, pentru care nu există alternative terapeutice.
Studiul confirmă potenţialul uriaş al medicinei regenerative şi al ingineriei genetice, evidenţiind totodată importanţa unei abordări prudente, susţinută de mai multe cercetări înainte de utilizarea clinică extinsă a transplanturilor interspecii.
