Adesea, tumorile deturnează sistemul imunitar al organismului, determinându-l să apere cancerul, în loc să îl atace. Crearea unor imunoterapii eficiente împotriva majorităţii cancerelor s-a dovedit dificilă până acum, deoarece tumora creează un mediu care s-o suţină, redirecţionând resurse precum oxigenul şi nutrienţii în propriul beneficiu.
Acum, oamenii de ştiinţă americani de la UC San Francisco (UCSF) şi Northwestern Medicine ar fi găsit o modalitate de a ocoli limitările celulelor T modificate, împrumutând câteva trucuri chiar de la cancer.
Studiind mutaţiile din celulele T maligne care cauzează limfomul, aceştia au descoperit una care a conferit o putere excepţională celulelor T modificate.
Inserarea unei gene care codifică această mutaţie unică în celulele T umane normale le-a făcut de peste 100 de ori mai puternice în a ucide celulele canceroase, fără a da semne că ar deveni toxice.
În timp ce imunoterapiile actuale acţionează doar împotriva cancerelor din sânge şi măduva osoasă, celulele T modificate de Northwestern şi UCSF au fost capabile să ucidă, la şoareci, tumorile derivate din piele, plămâni şi stomac.
Echipa a început deja să lucreze pentru a testa această nouă abordare la oameni.
„Am folosit foaia de parcurs a naturii pentru a face terapii mai bune cu celule T", a declarat dr. Jaehyuk Choi, profesor asociat de dermatologie şi de biochimie şi genetică moleculară la facultatea de medicină Feinberg a Universităţii Northwestern.
„Superputerea folosită de celulele canceroase poate fi transferată terapiilor cu celule T pentru a le face suficient de puternice ca să elimine ceea ce erau odată cancere incurabile", spune el.
La rândul său, Kole Roybal, profesor asociat de microbiologie şi imunologie, şi directorul Institutului pentru imunoterapia cancerului la UCSF, spune că mutaţiile care stau la baza rezilienţei şi adaptabilităţii celulelor canceroase pot supraîncărca celulele T pentru a supravieţui şi a se dezvolta în condiţiile dure pe care le creează tumorile.
O soluţie care se ascunde la vedere
Crearea unor imunoterapii eficiente s-a dovedit a fi dificilă împotriva majorităţii cancerelor, deoarece tumora creează un mediu axat pe susţinerea ei însăşi, redirecţionând resurse precum oxigenul şi nutrienţii în propriul beneficiu. Adesea, tumorile deturnează sistemul imunitar al organismului, determinându-l să apere cancerul, în loc să îl atace.
Acest lucru nu numai că afectează capacitatea celulelor T naturale de a ţinti celulele canceroase, dar subminează şi eficienţa celulelor T modificate care sunt utilizate în imunoterapii, care obosesc rapid împotriva apărării tumorii.
„Pentru ca tratamentele pe bază de celule să funcţioneze în aceste condiţii", trebuie să le dăm celulelor T sănătoase abilităţi care sunt dincolo de ceea ce pot obţine în mod natural", spune prof. Roybal.
Echipele Northwestern şi UCSF au analizat 71 de mutaţii găsite la pacienţii cu limfom cu celule T şi au identificat care dintre acestea ar putea îmbunătăţi imunoterapiile cu celule T modificate în modele tumorale de şoareci.
În cele din urmă, cercetătorii au izolat una, care s-a dovedit a fi puternică şi netoxică, pe care au supus-o unui set riguros de teste de siguranţă.
„Descoperirile noastre permit celulelor T să ucidă mai multe tipuri de cancer. Această abordare este mai performantă decât orice am văzut până acum", spune Choi, de la Centrul de cancer al Universităţii Northwestern.
Recentele descoperiri ar putea fi încorporate în tratamentele pentru mai multe tipuri de cancer, spun oamenii de ştiinţă.
„Celulele T au potenţialul de a oferi un remediu pentru persoanele care sunt puternic pretratate şi au un prognostic slab", spune prof Choi.
Terapiile celulare sunt medicamente vii, deoarece trăiesc şi cresc în interiorul pacientului şi pot oferi imunitate pe termen lung împotriva cancerului.
În colaborare cu Institutul Parker pentru imunoterapia cancerului cercetătorii au creat o nouă companie, Moonlight Bio, pentru a realiza potenţialul abordării lor considerate revoluţionare.
În prezent, ei dezvoltă o terapie împotriva cancerului pe care speră să înceapă să o testeze pe oameni în următorii câţiva ani.
„Considerăm că acesta este punctul de plecare. Sunt atât de multe de învăţat de la natură despre cum putem îmbunătăţi aceste celule şi să le adaptăm la diferite tipuri de boli", spune Roybal, care a obţinut brevete pe aceste descoperiri.
Studiul a fost publicat miercuri, în revista Nature.
