Un prim studiu la nivel mondial efectuat la universitatea James Cook (JCU), din Australia, care a folosit viermi vii pentru a combate boli precum diabetul de tip 2, s-a dovedit a fi un succes, potrivit echipei care a condus studiul, ceea ce a stârnit interesul pentru organizarea unui studiu internaţional la scară mai mare.
Dr. Doris Pierce de la Institutul Australian de Sănătate şi Medicină Tropicală (AITHM) al JCU a declarat că infectarea oamenilor cu larve microscopice de viermi cârlig - o specie de paraziti intestinali umani - s-a dovedit a fi sigură şi a avut un impact benefic asupra metabolismului glucozei, inducând o reducere semnificativă a nivelului de rezistenţă la insulină la majoritatea participanţilor la studiu.
Studiul a recrutat 40 de persoane - toate cu semne de avertizare timpurie a unor viitoare boli metabolice, cum este şi diabetul zaharat de tip 2 - pentru a lua parte la studiul clinic de doi ani.
Constatările au fost publicate în revista Nature Communications.
Participanţilor li s-au inoculat câte 20 sau 40 de larve ale speciei de viermi intestinali Necator americanus, fie un placebo.
„Bolile metabolice sunt caracterizate de răspunsuri imune inflamatorii, iar studiile anterioare au sugerat că viermii cârlig eliberează proteine în gazda lor pentru a controla sistemul imunitar şi pentru a-şi proteja supravieţuirea", a explicat dr. Pierce.
Eforturile reuşite de eradicare a viermilor paraziţi în ţările dezvoltate sunt acum legate de creşterea numărului de boli inflamatorii şi metabolice umane, inclusiv a diabetului zaharat de tip 2.
Dr. Pierce a declarat că toţi participanţii la studiul JCU au fost supuşi unor controale clinice regulate de sănătate în scopuri de siguranţă.
„Toţi participanţii la studiu au avut factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare şi a diabetului zaharat de tip 2. Studiul a adus unele beneficii metabolice considerabile beneficiarilor trataţi cu ancilostomi, în special celor infectaţi cu 20 de larve", a declarat dr. Pierce.
Potrivit medicului, a fost surprinzător faptul că participanţii infectaţi cu 20 de larve de paraziţi au înregistrat o scădere medie a nivelului modelului homeostatic de evaluare a rezistenţei la insulină (HOMA-IR) de la un nivel de 3,0 unităţi înainte de studiu la doar 1,8 unităţi în decurs de 12 luni, restabilind nivelul lor de rezistenţă la insulină la un interval normal, sănătos.
Cei trataţi cu aceşti paraziţi au raportat că se simt mai bine, din punct de vedere al dispoziţiei, decât cei din grupul placebo.
„Aceasta a fost o observaţie interesantă, de asemenea, având în vedere că o mare parte din studiu a avut loc în timpul primelor valuri ale pandemiei de Covid-19. Cred că observarea oricărei îmbunătăţiri a stării de spirit a fost remarcabilă în sine", a declarat dr. Pierce.
După doi ani, participanţilor li s-a oferit o medicaţie antiparazitară sau puteau alege să rămână în cadrul studiului pentru încă 12 luni.
Toţi participanţii infectaţi, cu excepţia unuia, au decis să păstreze paraziţii intestinali în organism.
Conducătorii spun că rezultatele studiului justifică efectuarea unor studii de monitorizare la scară mai mare.
„Acest studiu clinic JCU experimental oferă o dovadă a conceptului că infecţia cu aceşti paraziţi intestinali este sigură şi pare să conducă la unele îmbunătăţiri în ceea ce priveşte sănătatea metabolică a oamenilor, care, sperăm, vor fi confirmate de studii clinice mai mari în viitor.
„De asemenea, aflând mai multe despre ce anume eliberează în organism aceşti paraziţi pentru a influenţa metabolismul, am putea fi capabili să concepem tratamente pe bază de proteine care să imite efectul viermilor", a declarat la rândul său dr. Paul Giacomin, imunolog şi cercetător principal la AITHM,
