În 2025, mai multe direcţii de cercetare au atins rezultate care sugerează că unele probleme medicale foarte dificile ar putea fi abordate altfel în anii următori. De la intervenţii personalizate pentru boli rare, până la tehnologii de vaccinare şi modele noi pentru studierea demenţei, câteva evoluţii au atras atenţia prin potenţialul lor, chiar dacă multe dintre acestea sunt încă la început şi au nevoie de confirmare în studii mai mari.
Pe baza unor rezultate publicate în reviste medicale de top, cinci progrese din 2025 sunt considerate de specialişti printre cele mai promiţătoare, unele dintre ele neobişnuite, de la transplanturi de organe de porc, la medicamente pentru scădere în greutate şi tehnologii noi de vaccinare.
Primul progres menţionat de experţi este o terapie personalizată de editare genetică, aplicată în februarie unui bebeluş cu o boală genetică rară, adesea fatală.
Copilul a primit prima terapie CRISPR personalizată din lume, în care oamenii de ştiinţă au făcut modificări direct asupra genelor defecte din ficat.
Cercetătorii au precizat că pacientul va trebui monitorizat toată viaţa, însă tratamentul a redus dependenţa de medicamentele folosite pentru controlul bolii şi i-a îmbunătăţit mult calitatea vieţii.
În noiembrie, mama copilului a declarat că acesta a început să meargă şi să atingă alte repere de dezvoltare. Cercetătorii au descris succesul procedurii ca pe un moment important pentru CRISPR, sugerând că, în viitor, şi alţi pacienţi cu boli genetice ar putea beneficia de această tehnologie.
Al doilea progres vizează vaccinurile pe bază de ARN mesager (ARNm), o tehnologie care a devenit cunoscută în timpul pandemiei de Covid-19 şi care este acum testată în sute de studii clinice pentru gripă, HIV, boli genetice şi chiar cancer.
O parte dintre aceste studii au raportat deja rezultate timpurii promiţătoare.
În timpul verii, două studii au arătat că vaccinurile anti-HIV pe bază de ARNm pot induce anticorpi neutralizanţi, un element important al răspunsului imun, care ajută la protejarea celulelor împotriva infecţiilor virale.
Concluzia acestor rezultate, potrivit specialiştilor, este că tehnologia ARNm ar putea deveni un instrument eficient împotriva mai multor boli, dar sunt necesare studii mai mari, cu mai mulţi participanţi, pentru a înţelege mai bine potenţialul şi limitele acesteia.
Al treilea progres este legat de xenotransplant - transplantul de organe între specii -, un domeniu care a înregistrat mai multe momente importante în 2025, inclusiv primul transplant al unui ficat de porc modificat genetic la un pacient uman viu.
Pacientul a fost un bărbat de 71 de ani, cu boală hepatică determinată de hepatita B şi cu cancer hepatic, care nu putea primi un ficat uman şi nici nu putea fi supus unei intervenţii chirurgicale tradiţionale. El a supravieţuit 171 de zile cu ficatul de porc modificat genetic, iar acest lucru a arătat că organul poate îndeplini funcţii esenţiale la om.
Oamenii de ştiinţă consideră că transplantul de organe de porc modificate la oameni ar putea, într-o zi, să ajute la reducerea deficitului de organe umane pentru transplant.
În ultimii ani, mai mulţi pacienţi în viaţă au primit şi rinichi, plămâni şi inimi de porc, unii supravieţuind mai multe săptămâni.
Al patrulea progres evidenţiat de specialişti este o premieră care vine din Marea Britanie: folosirea de ţesut cerebral uman viu pentru a monitoriza stadiile timpurii ale demenţei.
Echipa a expus celule sănătoase, recoltate în timpul unor intervenţii chirurgicale realizate din alte motive, la o proteină toxică asociată cu boala Alzheimer, cunoscută ca beta-amiloid, pentru a arăta în timp real cum aceasta poate distruge conexiunile dintre celulele nervoase.
Posibilitatea de a studia direct modul în care demenţa progresează în creierul uman ar putea avansa identificarea unor tratamente care să funcţioneze, în condiţiile în care, în prezent, nu există un tratament curativ pentru aceste boli neurodegenerative.
Al cincilea progres se referă la faptul că noile tratamente GLP-1, considerate „medicamente-vedetă”, care imită un hormon natural din organism şi s-au evidenţiat în controlul obezităţii şi diabetului, au arătat, totodată, în studii clinice că ar putea oferi beneficii şi în alte afecţiuni, inclusiv dependenţe şi tulburări psihotice, precum schizofrenia.
Beneficiile sunt încă testate în studii clinice, însă oamenii de ştiinţă avansează două explicaţii posibile: pe de o parte, medicamentele scad greutatea şi, implicit, reduc un factor de risc important pentru multe afecţiuni; pe de altă parte, ar putea avea efecte asupra fluxului sanguin şi a inflamaţiei, modificări care, la rândul lor, ar putea influenţa circuitul cerebral al recompensei şi controlul impulsurilor. În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă subliniază că aceste terapii nu trebuie privite ca soluţii universale pentru boli.
În ansamblu, progresele din 2025 indică o accelerare a cercetării medicale pe direcţii foarte diferite, de la intervenţii extrem de personalizate până la tehnologii cu aplicabilitate largă. Deşi multe dintre aceste rezultate sunt încă preliminare şi nu pot fi traduse imediat în practică medicală curentă, ele conturează perspective noi pentru tratarea unor boli considerate până recent greu sau imposibil de abordat.
