Un studiu recent publicat în revista "The Lancet Public Health" relevă o încetinire a creşterii speranţei de viaţă în Europa începând cu anul 2011, cu excepţia câtorva ţări. Între 1990 şi 2011, speranţa de viaţă a crescut în medie cu 0,23 ani pe an (un total de 5,5 ani). Însă, între 2011 şi 2019, această creştere a scăzut la 0,15 ani pe an (1,17 ani în total). Pandemia de Covid-19 a provocat chiar o reducere a speranţei de viaţă între 2019 şi 2021, cu 0,18 ani, în medie.
Autorii studiului au lucrat în cadrul programului de cercetare internaţional “Global Burden of Diseases”, care reuneşte date privind sănătatea şi mortalitatea din peste 160 de ţări şi teritorii.
Aceştia au comparat evoluţia speranţei de viaţă, cauzele de deces şi expunerea la diverşi factori de risc în rândul locuitorilor din 20 de ţări europene (Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Franţa, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie şi Suedia) pe parcursul a trei perioade: 1990-2011, 2011-2019 şi 2019-2021.
Potrivit rezultatelor studiului, principalii factori care au contribuit la încetinirea creşterii speranţei de viaţă includ creşterea obezităţii, alimentaţia nesănătoasă şi stilul de viaţă sedentar, care au dus la o prevalenţă mai mare a bolilor cardiovasculare şi a cancerului.
De exemplu, în Marea Britanie, proporţia adulţilor obezi aproape s-a dublat, de la 15% în 1993 la 29% în 2022.
Cu toate acestea, unele ţări, precum Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca şi Belgia, au reuşit să menţină o creştere constantă a speranţei de viaţă datorită politicilor de sănătate publică eficiente.
Aceste politici au vizat reducerea factorilor de risc prin promovarea alimentaţiei sănătoase, a activităţii fizice şi a reducerii consumului de tutun şi alcool.
În România, speranţa de viaţă la naştere în 2023 a fost de 76,6 ani, în creştere cu un an faţă de nivelul prepandemic, din 2019, potrivit datelor Eurostat. Cu toate acestea, România rămâne printre ţările cu cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, media UE fiind de 81,5 ani.
Pentru a inversa această tendinţă de stagnare, experţii subliniază necesitatea implementării unor politici publice proactive care să promoveze obiceiuri de viaţă sănătoase şi să reducă expunerea populaţiei la produse nocive.
Aceste măsuri ar putea include reglementarea publicităţii pentru produsele nesănătoase, impozitarea alimentelor nesănătoase şi promovarea alternativelor sănătoase, potrivit experţilor.
