Boala coronariană ischemică este una dintre cauzele principale de morbiditate şi mortalitate la nivel mondial. Aceasta apare atunci când arterele coronare se îngustează sau se blochează din cauza depunerilor de plăci de aterom, reducând fluxul de sânge oxigenat care ajunge la inimă.
În timp, apar semne şi simptome ale suferinţei cardiace, precum angină pectorală sau dificultăţi de respiraţie. În lipsa tratamentului corect administrat din timp, pot să apară complicaţii, inclusiv infarct miocardic.
Manifestările clinice provocate de cardiopatie ischemică apar în stadiile avansate. Boala se dezvoltă încet, timp de ani sau chiar decenii, adeseori fără simptome evidente, până când îngustarea devine suficient de severă încât să reducă fluxul sangvin sau până când se rupe un fragment din placa de aterom, provocând un blocaj brusc.
Chiar dacă schimbarea stilului de viaţă şi medicaţia sunt esenţiale în tratarea afecţiunii, în unele cazuri acestea nu sunt suficiente. Din fericire, în prezent există metode moderne de tratament, minim invazive, care înlocuiesc intervenţiile clasice de chirurgie cardiovasculară.
La Centrul de Excelenţă în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR, pacienţii au acces la proceduri de ultimă generaţie, atât chirurgicale, cât şi endovasculare, pentru formele severe de cardiopatie ischemică, cu recuperare rapidă şi rezultate bune pe termen lung.
Factori de risc şi cauze pentru boala coronariană
Boala ischemică coronariană are la bază un proces numit ateroscleroză, care înseamnă depunerea pe pereţii arteriali a unor plăci de aterom, formate din grăsimi, colesterol, calciu şi alte substanţe. Există mai mulţi factori de risc pentru boală ischemică coronariană. Unii dintre aceştia sunt nemodificabili, precum vârsta înaintată şi istoria familială de boală.
Alţi factori de risc sunt legaţi de stilul de viaţă şi de alte afecţiuni pre-existente, dar pot fi modificaţi. Aceştia includ o dietă nesănătoasă bogată în grăsimi saturate şi carbohidraţi rafinaţi, lipsa activităţii fizice, obezitate, fumat, hipertensiune arterială, nivel crescut de colesterol şi trigliceride, diabet zaharat, sindrom metabolic sau boală cronică de rinichi.
Stabilirea diagnosticului
Stabilirea diagnosticului necesită o combinaţie de evaluare clinică, istoricul medical al pacientului şi teste specifice. Medicul cardiolog va începe consultaţia cu un examen fizic şi va lua tensiunea, va ausculta inima şi va discuta cu pacientul despre simptome, stil de viaţă, factori de risc şi istoricul familial.
Ulterior, va recomanda anumite investigaţii, precum analize de sânge pentru a verifica nivelurile colesterolului, glicemia şi markerii afectării cardiace, examinări imagistice neinvazive precum angio-CT, angio-CT coronarian cu scor de calciu, ecografie cardiacă sau RMN cardiac, dar şi teste precum EKG, ECG de efort sau monitorizare prin ECG Holter.
Pentru diagnostic avansat, cardiologul poate recomanda o coronarografie, procedură minim invazivă, care permite vizualizarea directă a arterelor coronare şi a posibilelor blocaje, îngustări sau alte anomalii.
Pe baza rezultatelor furnizate de aceste investigaţii, medicul va recomanda tratamentul adecvat fiecărui pacient.
Tratamentul bolii coronariene ischemice
În funcţie de severitatea afecţiunii, în cazul în care medicaţia şi schimbarea stilului de viaţă nu sunt suficiente pentru obţinerea rezultatelor dorite, tratamentul poate fi realizat printr-o procedură de cardiologie intervenţională sau prin chirurgie cardiovasculară.
Tratamentul intervenţional prin angioplastie coronariană este minim invaziv, fiind realizat prin abord endovascular. În timpul procedurii, medicul introduce un cateter subţire şi flexibil printr-o incizie mică - de obicei la nivelul încheieturii mâinii sau inghinal - şi îl avansează prin vasele de sânge până la nivelul arterei coronare afectate.
Odată ce cateterul ajunge la segmentul îngustat, medicul umflă un mic balon aflat în vârful cateterului, care lărgeşte artera, restabilind astfel fluxul sangvin normal. Uneori, medicul poate plasa un stent, pentru a menţine artera deschisă, prevenind astfel recidiva. Comparativ cu operaţiile cardiovasculare, angioplastia este mai puţin invazivă, recuperarea este mai rapidă, iar riscurile de complicaţie mai mici.
O altă metodă de tratament este prin bypass cardiac sau bypass aorto-coronarian, o intervenţie de chirurgie cardiovasculară prin care medicul realizează un graft dintr-un vas de sânge al pacientului, care permite sângelui să ocolească zona arterială îngustată, asigurând astfel revascularizarea cordului.
La Spitalul Clinic SANADOR, pacienţii beneficiază de metode moderne de tratament pentru ischemia coronariană, în funcţie de indicaţia stabilită pentru fiecare. Laboratorul de Cateterism este dotat cu două angiografe de ultimă generaţie Philips Azurion 7, care permit diagnosticarea prin coronografie şi tratamentul intervenţional prin angioplastie coronariană, chiar şi în acelaşi timp operator.
Intervenţiile chirurgicale, precum bypassul coronarian, sunt efectuate într-un bloc operator foarte bine dotat şi complet digitalizat, cu sprijinul Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, cu nivel de competenţă extinsă, de asemenea complet digitalizată.
Pentru reabilitare optimă, postoperator pacienţii au acces la un program personalizat de recuperare cardiovasculară, care include exerciţii şi proceduri supravegheate de specialişti cu vastă experienţă. Pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, pacienţii beneficiază de consiliere nutriţională, cu stabilirea unei diete personalizate.
De asemenea, la SANADOR pacienţii au acces la monitorizare pe termen lung, prin consultaţii periodice de cardiologie, analize de laborator complete şi investigaţii cardiace avansate, conform recomandării medicului. Examinările imagistice sunt efectuate cu echipamente performante, precum ecograf Doppler, RMN 3 Tesla şi CT 128 slice şi pot include inclusiv tehnici ecocardiografice speciale.
