Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un nou set de recomandări pentru statele afectate de reducerile bruşte şi severe ale finanţării externe în domeniul sănătăţii, care pun în pericol funcţionarea serviciilor medicale esenţiale la nivel mondial. Documentul oferă măsuri urgente şi soluţii pe termen lung pentru a sprijini sistemele naţionale de sănătate în faţa scăderii tot mai accentuate a finanţărilor internaţionale. Organizaţia subliniază că sănătatea trebuie tratată ca o investiţie în stabilitate socială şi rezilienţă economică, nu ca o cheltuială ce trebuie redusă. În plus, recomandă ţărilor să îşi adapteze strategiile la o nouă realitate globală în care ajutorul financiar extern va fi mai limitat.
Potrivit OMS, ajutorul financiar internaţional pentru sănătate este estimat să scadă cu 30-40% în 2025 faţă de 2023, ceea ce provoacă perturbări majore în numeroase ţări cu venituri mici şi medii.
Datele colectate în martie 2025 din 108 astfel de state arată că servicii medicale critice - precum îngrijirea maternă, programele de vaccinare, pregătirea şi reacţia la urgenţe sanitare şi supravegherea epidemiologică - s-au redus cu până la 70% în unele regiuni.
Peste 50 de ţări au raportat pierderi semnificative de locuri de muncă în rândul personalului medical, precum şi întreruperi în programele de formare a acestuia.
„Reducerea bruscă şi neplanificată a sprijinului financiar extern a afectat grav multe ţări, punând vieţi în pericol şi subminând progresele obţinute cu greu în sănătate”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, citat într-un comunicat.
El a adăugat că, deşi dificilă, această criză poate deveni o şansă pentru ţările afectate să reducă dependenţa de ajutorul extern şi să-şi construiască sisteme de sănătate finanţate preponderent din resurse proprii, stabile şi sustenabile.
Noul ghid al OMS, intitulat „Răspuns la urgenţa finanţării sănătăţii: măsuri imediate şi schimbări pe termen lung”, oferă o serie de opţiuni de politici publice pentru a reduce impactul imediat al reducerii ajutorului financiar extern şi a stimula mobilizarea de resurse interne durabile, şi implementare a unei finanţări suficiente şi sustenabile pentru sistemele naţionale de sănătate.
Printre recomandări se numără protejarea serviciilor esenţiale accesate de categoriile cele mai vulnerabile, menţinerea bugetelor de sănătate în perioade de criză, creşterea eficienţei prin achiziţii strategice şi integrarea serviciilor finanţate extern în sistemele naţionale bazate pe asistenţă medicală primară. De asemenea, OMS încurajează utilizarea evaluărilor de tehnologie medicală (HTA) pentru a prioritiza intervenţiile cu cel mai mare impact asupra sănătăţii raportat la costuri.
Astfel, ghidul subliniază necesitatea ca ţările să atenueze impactul imediat al reducerilor de asistenţă externă pentru sănătate şi să se adapteze la o nouă eră marcată de sprijin financiar limitat.
Printre principalele recomandări de politici de sănătate se numără:
- prioritizarea serviciilor medicale utilizate de categoriile cele mai sărace;
- protejarea bugetelor de sănătate şi a serviciilor esenţiale;
- creşterea eficienţei prin îmbunătăţirea proceselor de achiziţie, reducerea costurilor administrative şi aplicarea achiziţiilor strategice;
- integrarea serviciilor finanţate extern sau dedicate unor boli specifice în modele de furnizare bazate pe asistenţă medicală primară;
- utilizarea evaluărilor de tehnologie medicală pentru a stabili priorităţi între servicii şi produse, în funcţie de impactul acestora asupra sănătăţii raportat la costuri.
Noul ghid reflectă angajamentul OMS de a ajuta toate ţările să îşi consolideze şi să îşi menţină sisteme de sănătate robuste, capabile să ofere servicii medicale accesibile tuturor. Documentul promovează principiul acoperirii universale cu servicii de sănătate, bazate pe o asistenţă medicală primară solidă, astfel încât fiecare persoană să poată beneficia de îngrijiri esenţiale, indiferent de venit sau statut social.
OMS precizează că aceste măsuri se aliniază obiectivelor Adunării Mondiale a Sănătăţii, inclusiv rezoluţiilor privind „Consolidarea finanţării globale a sănătăţii” şi promovarea principiului „Sănătate pentru toţi”, având scopul de a transforma angajamentele internaţionale în măsuri aplicabile de politici de sănătate.
În sprijinul ţărilor, organizaţia, alături de parteneri internaţionali precum Guvernul Japoniei şi Banca Mondială, va lansa în decembrie 2025 „Un centru de resurse pentru acoperirea universală a serviciilor medicale” - o platformă care oferă sprijin ţărilor prin analiză, programe de formare şi schimb de bune practici, pentru a le ajuta să gestioneze mai eficient crizele de finanţare din sistemele naţionale de sănătate.
