Migrenele şi durerile de cap continuă să afecteze miliarde de oameni la nivel mondial, fiind agravate de stresul cotidian, lipsa somnului de calitate şi de alte obiceiuri moderne. O analiză internaţională amplă atrage atenţia asupra nevoii urgente de a recunoaşte aceste afecţiuni ca o problemă majoră de sănătate publică şi de a investi mai mult în prevenţie şi tratament.
Un studiu internaţional, condus de specialişti în neurologie de la La Trobe University şi Western Health din Australia, şi publicat recent, în revista Cell Reports Medicine, arată că peste 2,8 miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc cu migrene sau alte forme de dureri cronice de cap.
Analiza, bazată pe datele din studiul Global Burden of Diseases, Injuries and Risk Factors Study (GBD) pentru perioada 1990–2021, a acoperit 204 ţări şi teritorii.
Cercetătorii au observat că migrenele şi cefaleele (durerile de cap) sunt mai frecvente la femeile cu vârste între 30 şi 44 de ani şi la persoanele care trăiesc în state cu venituri ridicate şi sisteme medicale mai dezvoltate.
Deşi migrenele sunt mai rare decât alte forme de cefalee, ele provoacă un grad mult mai mare de dizabilitate şi afectează semnificativ calitatea vieţii.
Pandemia de Covid-19 a complicat suplimentar situaţia: unii pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala, au raportat dureri de cap mai intense, dificil de controlat prin analgezicele uzuale, iar alţii au dezvoltat cefalee cronică post-infecţie sau post-vaccinare, potrivit autorilor analizei.
Autorii studiului subliniază şi faptul că stresul psihologic crescut, accesul limitat la servicii medicale şi schimbările sociale din timpul pandemiei au amplificat o problemă deja majoră de sănătate publică.
Profesorul Tissa Wijeratne, coordonatorul acestei cercetări, a explicat că, deşi instrumentele de diagnostic şi opţiunile terapeutice au evoluat considerabil, prevalenţa migrenelor şi a cefaleelor nu este de aşteptat să scadă în mod semnificativ.
Motivele principale sunt persistenţa factorilor de risc moderni, cum ar fi sedentarismul, consumul excesiv de cafeină şi alcool, stresul cronic şi somnul insuficient, şi tendinţa multor pacienţi de a apela la automedicaţie, în locul unui consult medical specializat.
Studiul atrage atenţia că, pentru reducerea poverii acestor afecţiuni, este nevoie de intervenţii personalizate, de creşterea accesului la îngrijire medicală şi de includerea migrenelor şi cefaleelor în strategiile globale de sănătate publică. Autorii cer ca aceste afecţiuni să fie tratate cu aceeaşi prioritate ca alte boli cronice majore.
