Menopauza timpurie poate influenţa riscul de boli hepatice şi metabolice

Menopauza timpurie poate influenţa riscul de boli hepatice şi metabolice

Un nou studiu de anvergură aduce în prim-plan o legătură importantă între vârsta la care se instalează menopauza şi sănătatea metabolică a femeilor. Conform cercetărilor, femeile care intră la menopauză înainte de vârsta de 45 de ani prezintă un risc crescut de a dezvolta steatoză hepatică şi alte afecţiuni metabolice chiar în primul an după menopauză. Aceste descoperiri pot avea implicaţii semnificative pentru medici şi specialişti în sănătate, în ceea ce priveşte monitorizarea şi prevenirea afecţiunilor cardiometabolice.

Femeile care intră la menopauză înainte de 50 de ani, şi în special înainte de 45 de ani, prezintă un risc crescut de a dezvolta boala ficatului gras şi alţi factori de risc metabolic asociaţi cu această afecţiune, în decurs de un an, conform cercetărilor prezentate la primul Congres comun al Societăţii Europene de Endocrinologie Pediatrică (ESPE) şi al Societăţii Europene de Endocrinologie (ESE), care se desfăşoară între 10 şi 13 mai la Copnhaga, Danemarca. 

Această afecţiune, cunoscută ca boală hepatică steatotică asociată disfuncţiei metabolice (MASLD), este cauzată de acumularea de grăsime în ficat.

Riscul de MASLD creşte considerabil în jurul vârstei de menopauză, însă studiile anterioare nu au evidenţiat această asociere între momentul menopauzei şi această afecţiune.

Cel mai extins studiu realizat până în prezent privind această asociere, desfăşurat pe o durată de cinci ani, indică faptul că vârsta la care apare menopauza în mod natural ar trebui luată în considerare în evaluarea riscului cardiometabolic la femei.

Potrivit autorilor, femeile care trec prin menopauză înainte de vârsta de 45 de ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta boală ficatului gras şi factori de risc metabolic, inclusiv hipertensiune şi obezitate. 

În acest studiu, cercetători de la Centrul Medical Hadassah şi Hebrew University of Jerusalem, din Israel au analizat 89.474 de femei şi le-au grupat în funcţie de vârsta la menopauză: 40–44 de ani, 45–49 de ani şi femei care nu ajunseseră încă la menopauză până la vârsta de 50 de ani.

Cercetătorii au descoperit că femeile care au intrat la menopauză între 40–44 de ani, clasificate ca având menopauză timpurie, prezentau un risc cu 46% mai mare de a dezvolta boala ficatului gras în primul an după menopauză.

În plus, menopauza timpurie a fost asociată cu o probabilitate de risc cu 11% mai mare de prediabet şi obezitate, cu un risc cu 14% mai mare de hipertensiune arterială şi cu un risc cu 13% mai mare de dislipidemie (niveluri anormale ale lipidelor în sânge). 

În mod similar, femeile care au intrat la menopauză între 45–49 de ani (clasificate ca având menopauză normală-timpurie) prezentau un risc cu 30% mai mare de a dezvolta boala ficatului gras şi un risc cu 16% mai mare de prediabet, comparativ cu femeile care nu trecuseră încă prin menopauză.

 „Cercetările anterioare privind această asociere au oferit rezultate contradictorii, fiind însă limitate de numărul redus de participante şi de durata scurtă a urmăririi”, a declarat autorul principal, dr. Joshua Stokar, citat într-un comunicat.

„Studiul nostru este cel mai amplu de acest gen, cu o perioadă de urmărire de cinci ani, şi oferă sprijin ipotezei conform căreia femeile sunt relativ protejate de bolile cardiometabolice în perioada perimenopauzală. Considerăm că rezultatele obţinute susţin includerea menopauzei survenite înainte de vârsta de 45 de ani drept un factor de risc pentru MASLD”, a adăugat dr. Stokar.

Cercetătorii urmează să evalueze efectele terapiei de substituţie hormonală (HRT) la femeile aflate în tranziţie către menopauză şi la cele care au trecut deja prin menopauză. 

„Pe baza constatărilor noastre, conform cărora femeile cu menopauză timpurie prezintă un risc mai mare pentru MASLD, considerăm justificat un studiu clinic pentru a investiga dacă HRT ar putea reduce acest risc în rândul acestor paciente”, a indicat dr. Stokar.

Având în vedere îmbătrânirea populaţiei, precum şi creşterea prevalenţei obezităţii şi a factorilor de risc metabolic, o astfel de intervenţie ar putea reduce povara morbidităţii cardiometabolice la femeile aflate în postmenopauză.

viewscnt