Societatea Internaţională pentru Cercetarea Celulelor Stem (ISSCR) îi va înmâna Premiul ISSCR Momentum 2024 medicului Sergiu P. Paşca, profesor şi director al catedrei de organogeneza creierului de la prestigioasa Universitate Stanford, din Statele Unite.
Premiul recunoaşte realizările excepţionale ale unui cercetător aflat la jumătatea carierei, ale cărui cercetări inovatoare au stabilit un domeniu major de cercetare legat de celulele stem, cu o traiectorie puternică pentru succese viitoare.
Prof. Paşca îşi va prezenta cercetările în cadrul Plenarei VII, la 13 iulie 2024, în timpul Reuniunii anuale ISSCR 2024 din Hamburg, Germania.
ISSCR 2024 este cea mai importantă reuniune mondială a celor mai strălucite minţi din domeniul cercetării celulelor stem şi al medicinei regenerative.
„Munca vizionară a dr. Paşca a oferit comunităţii ştiinţifice o perspectivă fără precedent asupra neurodezvoltării şi bolilor neurologice", a declarat preşedintele ISSCR, Amander Clark.
„Contribuţiile sale revoluţionare au transformat modul în care celulele stem sunt folosite pentru a aborda întrebări din domeniul neuroştiinţelor şi au dezvăluit puterea psihiatriei moleculare. Felicitări Sergiu pentru această recunoaştere binemeritată", a adăugat ea.
La rândul său, prof. dr. Paşca a declarat că „primirea premiului ISSCR Momentum Award este o onoare extraordinară şi una care nu ar fi fost posibilă fără dedicarea atât a membrilor actuali, cât şi a celor din trecut ai laboratorului" de cercetare pe care-l conduce.
„Această recunoaştere a activităţii noastre în dezvoltarea de asamble şi organoizi pentru neuroştiinţe este o dovadă a spiritului de colaborare şi a dorinţei puternice de a descifra modul în care se asamblează sistemul nervos uman. Trăim o perioadă interesantă pentru neuroştiinţa umană, iar eu şi echipa mea de la Stanford rămânem mai hotărâţi ca niciodată să aplicăm instrumentele pe care le-am dezvoltat pentru a dezvolta terapii pentru tulburările neuropsihice devastatoare", a mai precizat dr. Paşca.
Sergiu P. Paşca caută să înţeleagă regulile care guvernează asamblarea creierului uman şi mecanismele bolilor.
Laboratorul său a fost pionier în aceste cercetări, a introdus utilizarea semnalelor instructive pentru a crea organoizi neuronali regionali şi a dezvoltat circuite umane integrate în urma transplantului.
Aceste modele au fost adoptate de sute de laboratoare din întreaga lume, iar dr. Paşca le-a aplicat în mod sistematic pentru a obţine informaţii despre fiziologie şi boli şi pentru a dezvolta abordări terapeutice.
Prof. dr. Sergiu Paşca este considerat un lider internaţional în neuroştiinţe şi celule stem, fiind inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de vizionari în Medicină şi Ştiinţe.
Cercetările sale s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanţe ştiinţifice ale anului 2022.
Activitatea de cercetare a prof. dr. Sergiu P. Paşca este orientată înspre înţelegerea legilor fundamentale care guvernează dezvoltarea şi funcţionarea creierului uman şi identificarea mecanismelor moleculare care duc la boli neuropsihice, precum autismul şi schizofrenia.
Laboratorul său de la Universitatea Stanford a dezvoltat o serie de metode care permit crearea, din celule stem, de ţesut tridimensional nervos funcţional uman şi lucrează în continuare la noi descoperiri în neuroştiinţele fundamentale şi clinice.
Prof. dr. Sergiu P. Paşca este alumnus de excepţie al facultăţii de medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 2007.
Ca student La UMF „Iuliu Haţieganu”, şi-a desfăşurat activitatea de cercetare la Catedra de Biochimie, sub îndrumarea mentorului său, doamna conf. dr. Maria Dronca şi a publicat mai multe articole-cheie în reviste internaţionale demonstrând, pentru prima dată, prezenţa unor anomalii metabolice şi enzimatice la pacienţii cu autism.
Datorită activităţii sale de cercetare din timpul studenţiei, a fost primul laureat al Premiului de cercetare pentru studenţi acordat de UMF „Iuliu Haţieganu”.
Tot în perioada studenţiei, a efectuat studii de cercetare la Institutul Max Plack pentru Cercetări în domeniul Creierului din Frankfurt, unde a studiat funcţia cortexului vizual cu metode de electrofiziologie şi la Universitatea Nebraska din SUA, unde a aprofundat studiile de metabolism în autism.
După obţinerea diplomei de medic, în 2007, un an mai târziu a fost acceptat la studii postdoctorale (fără a avea doctorat) la prestigioasa Universitate Stanford din California cu o bursă postdoctorală din partea International Brain Research Organization (IBRO), acordată cu distincţia Outstanding.
În timpul studiilor postdoctorale în laboratorul lui Ricardo Dolmetsch de la Universitatea Stanford, a dezvoltat unele dintre primele modele celulare cu celule stem pluripotente induse (iPSC) cu scopul de a identifica fenotipurile celulare asociate unor tuburări neuropsihice, precum Sindromul Timothy şi Sindromul Dravet.
Prof dr. Sergiu Paşca este Cavaler al Ordinului de Merit, deţine titlul de Doctor Honoris Causa şi a fost vorbitor la TED-2022.
Evoluţia sa profesională a făcut ca astăzi să fie Directorul Fondator al primului program de Organogeneză a Creierului Uman de la Universitatea Stanford, unde a parcurs toate etapele ierarhice în calitate de cadru didactic: în 2014, a devenit Assistant Professor (şef de lucrări), în 2020 a devenit Associate Professor cu Tenure (conferenţiar), urmând ca în 2022 să devină Professor şi să fie numit Kenneth T. Norris Jr. Professor of Psychiatry and Behavioral Sciences.
Prof. dr. Sergiu Paşca are o bogată activitate ştiinţifică, recunoscută la nivel mondial: 73 articole ISI, publicate în reviste de prestigiu precum Nature, Science, Neuron, Cell, Life Sciences, Genome Medicine, Journal of Cellular and Mollecular Medicine şi multe altele; 12 brevete de invenţie; 13 proiecte de cercetare conduse finalizate; 10 proiecte de cercetare în derulare.
Este colaborator la 4 cărţi de specialitate şi a participat la peste 120 de conferinţe în calitate de speaker.
Datorită performanţelor sale excepţionale, a fost distins cu numeroase premii internaţionale în Psihiatrie biologică, Neurochimie, Biologie celulară, Psihiatrie genetică, Neuroanatomie, Neuropsihofarmacologie, Neuroştiinţe.
Munca sa a fost recunoscută cu Premiul Vilcek, Premiul Judson Daland al Societăţii Americane de Filosofie, Premiul Daniel E. Efron, Premiul Altman pentru Neuroştiinţa Dezvoltării, Premiul Gunther Blobel pentru Biologie Celulară, Premiul AE Bennett în Psihiatrie Biologică şi Premiul IBRO-Kemali pentru Neuroştiinţă.
