Ministerul Sănătăţii a iniţiat legislaţia necesară pentru organizarea şi funcţionarea registrelor naţionale din sistemul de sănătate, ca instrumente pentru susţinerea politicilor publice în domeniul sănătăţii. Prin noua reglementare, unităţile sanitare şi alte entităţi relevante vor fi obligate să furnizeze datele prevăzute de lege.
Astfel, Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care prevede că Guvernul va aproba înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea registrelor naţionale din sistemul de sănătate, "în scopul asigurării sănătăţii publice, al monitorizării patologiilor, al creşterii calităţii actului medical şi al fundamentării politicilor de sănătate bazate pe dovezi statistice".
Proiectul de lege vizează instituirea unui cadru normativ primar clar, coerent şi unitar pentru organizarea şi funcţionarea registrelor din sistemul de sănătate.
În acest sens, în Legea nr. 95/2006 se introduce un nou titlu distinct, „Registre naţionale din sistemul de sănătate”, prin care registrele sunt reglementate ca instrumente de interes public, organizate sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, în calitate de operator de date cu caracter personal, direct sau prin instituţii desemnate ca persoane împuternicite.
“Noua reglementare stabileşte în mod explicit scopul registrelor naţionale de sănătate, respectiv monitorizarea incidenţei şi prevalenţei bolilor, identificarea tendinţelor epidemiologice, sprijinirea creşterii calităţii actului medical şi furnizarea de informaţii statistice necesare fundamentării programelor şi politicilor publice în domeniul sănătăţii”, arată iniţiatorii proiectului, în nota de fundamentare.
Astfel, noua lege creează temeiul juridic primar necesar pentru colectarea şi prelucrarea unitară a datelor medicale, în condiţii de legalitate, proporţionalitate şi transparenţă.
Actul normativ reglementează în mod expres categoriile de date cu caracter personal care pot fi prelucrate în cadrul registrelor, incluzând date de identificare ale pacienţilor, informaţii privind starea de sănătate, istoricul medical, date clinice şi paraclinice, diagnostice, proceduri şi tratamente, date privind monitorizarea stării de sănătate, precum şi date de identificare ale personalului medico-sanitar şi ale altor persoane implicate.
“Un element esenţial al proiectului îl reprezintă stabilirea temeiului juridic pentru prelucrarea datelor privind sănătatea, în considerarea interesului public în domeniul sănătăţii publice, în condiţiile prevăzute de legislaţia europeană”, arată documentul menţionat.
În plus, sunt reglementate drepturile persoanelor vizate, inclusiv dreptul la informare, dreptul de acces şi dreptul de opoziţie, precum şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, asigurând un echilibru între interesul public şi protecţia vieţii private.
Noua lege va institui obligaţia unităţilor sanitare şi a altor entităţi relevante de a furniza datele prevăzute de lege, direct sau prin intermediul sistemelor informatice utilizate, în condiţiile stabilite prin actele normative subsecvente.
Registru unic de evidenţă al unităţilor sanitare
De asemenea, Executivul va înfiinţa Registrul unic de evidenţă al unităţilor sanitare, precum şi al cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, unităţilor medico-sociale şi cabinetelor de terapii complementare, denumit RUEUS.
Acesta este conceput ca un instrument de evidenţă administrativă la nivel naţional, care asigură centralizarea informaţiilor privind unităţile sanitare, cabinetele de liberă practică pentru servicii conexe actului medical, unităţile medico-sociale şi cabinetele de terapii complementare.
Registrul nu are ca scop realizarea unor fluxuri operaţionale de date medicale, ci constituie o bază de referinţă necesară pentru organizarea şi monitorizarea furnizorilor de servicii din sistemul de sănătate, potrivit notei de fundamentare.
