Pentru prima dată, ţara noastră va dispune de Registre Naţionale de Screening care unifică raportările medicale din toate unităţile sanitare.
Sănătatea din România face un pas important în organizarea prevenţiei oncologice, prin crearea unor Registre Naţionale de Screening care vor integra, într-o singură platformă, raportările din întreg sistemul medical. Măsura urmăreşte o mai bună coordonare a programelor de depistare precoce şi fundamentarea politicilor publice.
Iniţiativa reprezintă un demers important, prin trecerea de la estimări la informaţii colectate direct din practica medicală. Noua arhitectură de date va permite o imagine fidelă asupra participării populaţiei la programele de screening şi asupra rezultatelor obţinute, oferind astfel o bază solidă pentru politici de sănătate publică orientate spre necesităţi reale.
„Este un pas necesar şi mult aşteptat, prin care aducem ordine, coerenţă şi predictibilitate în prevenţia cancerului. Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie se va baza, în sfârşit, pe date reale, nu pe estimări. Avem nevoie de un sistem în care fiecare furnizor de servicii medicale contribuie la imaginea completă a stării de sănătate a populaţiei”, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, într-un comunicat publicat pe pagina de social media a ministerului.
Potrivit proiectului, publicat în transparenţă decizională de Ministerul Sănătăţii, sunt instituite trei registre naţionale de screening: Registrul pentru Cancerul la Sân, Registrul pentru Cancerul de Col Uterin şi Registrul pentru Cancerul Colorectal. Acestea vor prelua în mod standardizat raportările din spitale, cabinete şi centre medicale, indiferent dacă sunt publice sau private, asigurând uniformitatea datelor la nivel naţional.
Implementarea unei baze de date unificate va permite monitorizarea în timp real a numărului de persoane testate, a traseului medical şi a rezultatelor screeningului, iar prin centralizarea informaţiilor, autorităţile vor putea direcţiona resursele către zonele cu risc crescut şi vor putea ajusta programele în funcţie de necesităţi.
„Vom şti în timp real câte persoane participă la programele de screening şi care sunt rezultatele, iar politicile publice vor fi construite pe dovezi, nu pe presupuneri”, a mai precizat Alexandru Rogobete.
Ministerul Sănătăţii subliniază că întreg sistemul medical - indiferent de forma de proprietate - va utiliza aceleaşi standarde de raportare. Măsura pleacă de la ideea unui singur sistem de sănătate, orientat către pacient, în care responsabilitatea este comună şi în care informaţiile sunt colectate uniform. Conform autorităţilor, consolidarea încrederii în sistemul de sănătate depinde de utilizarea datelor reale şi de capacitatea instituţiilor de a fundamenta intervenţiile pe dovezi clare.
Proiectul de Hotărâre de Guvern care prevede înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea celor trei Registre naţionale de screening pentru cancerul de col uterin, colorectal şi de sân a fost pus în dezbatere publică, vineri, pe pagina Ministerului Sănătăţii, urmând ca după adoptare să fie stabilite procedurile tehnice de raportare şi calendarul de implementare.
Conform proiectului, registrul se va afla în proprietatea şi administrarea Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Naţional de Supraveghere a Bolilor Netransmisibile.
Autorităţile estimează că Registrele Naţionale vor deveni un instrument esenţial pentru modernizarea prevenţiei oncologice şi pentru creşterea accesului populaţiei la programe eficiente de depistare precoce a cancerului.
