Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, însă cu o pondere în scădere, urmate de bolile oncologice şi cele ale circuitului respirator. În 2024, peste 80% dintre decesele din ţara noastră au fost provocate de aceste categorii de afecţiuni, arată calculele 360medical.ro pe baza ultimelor date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Datele relevă diferenţe notabile între principalele cauze de deces la femei şi bărbaţi.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă de mult timp principala cauză de mortalitate, cu o pondere care se menţine peste 50% din mortalitatea generală.
Astfel, în 2024, numărul total de decese din România s-a menţinut la nivelul din 2023, diferenţa fiind nesemnificativă (244.735 de decese în 2024, faţă de 244.624 în anul precedent).
Bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat în continuare cele mai multe decese – 130.441, adică 53,3% din numărul total de decese din 2024 (în scădere de la 53,8% în 2023).
În această categorie, 42.121 decese au fost provocate anul trecut de boala ischemică a inimii, iar 31.598 de decese de bolile cerebro-vasculare (în scădere de la 43.559, respectiv 31.798 decese în 2023).
A doua cauză majoră de mortalitate în ţara noastră este cancerul, cu 46.738 de decese cauzate în 2024 (în uşoară creştere, de la 46.478 în anul anterior), adică 19,1% din total.
Pe locul al treilea se află bolile aparatului respirator, cu 22.388 de decese în aceeaşi perioadă, reprezentând 9,1% din numărul total.
Împreună, aceste trei categorii de afecţiuni au provocat 81,5% din numărul total de decese înregistrate în România în 2024, la fel ca în anul precedent.
DIFERENŢE NOTABILE ÎNTRE SEXE
Datele publicate de INS indică diferenţe notabile în ceea ce priveşte impactul diferitelor categorii de afecţiuni asupra mortalităţii la bărbaţi şi femei.
Astfel, bolile aparatului circulator provoacă aproape 6 din 10 decese (59,6%) la femeile din România, însă doar 47,6% din decese la bărbaţi.
În schimb, cancerul are un impact mult mai mare asupra mortalităţii bărbaţilor (21,1% din decese în 2024, 26.958 bărbaţi decedaţi din cauza cancerului) decât asupra mortalităţii la femei (16,9%, 19.780 decese), potrivit datelor oficiale.
O altă diferenţă notabilă este la bolile aparatului digestiv, care cauzează 7,2% din decesele la bărbaţi (9.140 de bărbaţi decedaţi din această cauză în 2024), dar doar 4,2% (4.950) din cele la femei.
COMPARAŢIA FAŢĂ DE ANUL 2000
În anul 2000, principalele cauze ale mortalităţii din România erau următoarele: bolile aparatului circulator (157.448 decese, cu o pondere de 61,5% din numărul total de decese, de 255.820), cancerele (41.290 decese, 16,1%), bolile aparatului respirator (14.824 decese, 5,8%) şi bolile aparatului digestiv (14.349 decese, 5,6%).
În ultimii ani, mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator a scăzut ca pondere în mortalitatea generală, însă a crescut ponderea deceselor provocate de cancer şi de bolile aparatului respirator.
