Ministerul Sănătăţii va înfiinţa trei noi programe naţionale de sănătate în 2026, iar profilaxia pre-expunere (PrEP) va fi introdusă în programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA, a anunţat luni ministrul Alexandru Rogobete. Potrivit proiectului, anul viitor va fi desfiinţat programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D la persoanele din grupele de risc, "ca urmarea atingerii indicatorilor propuşi, la recomandarea Comisiei de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii".
Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre de guvern (HG) elaborat de Ministerul Sănătăţii.
Cele noi trei programe naţionale de sănătate care vor fi înfiinţate sunt: programul naţional de screening pentru cancerul de sân, col uterin şi colorectal, programul naţional de screening neonatal şi programul naţional de îngrijiri paliative.
Primele două programe sunt incluse în programele naţionale de sănătate publică, finanţate de Ministerul Sănătăţii, iar ultimul în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
În acelaşi timp, în 2026 va înceta implementarea Programului naţional de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc, ca urmarea atingerii indicatorilor propuşi, la recomandarea Comisiei de specialitate endocrinologie a Ministerului Sănătăţii.
Programul naţional de screening pentru cancerul de sân, col uterin şi colorectal va fi parte din Programul naţional de screening organizat pentru boli oncologice cu impact asupra sănătăţii publice şi va introduce un cadru coerent de screening la nivel populaţional, pentru ca depistarea să nu mai fie întâmplătoare, ci realizată prin programe organizate, crescând accesul la diagnostic precoce şi şansele de tratament eficient şi supravieţuire.
Programul naţional de screening neonatal permite identificarea precoce a unor afecţiuni grave la nou-născuţi, înainte de apariţia simptomelor clinice ireversibile. Aceasta este considerată una dintre cele mai eficiente forme de prevenţie, cu impact direct asupra dezvoltării copilului şi asupra calităţii vieţii pe termen lung.
Programul naţional de îngrijiri paliative creează cadrul pentru extinderea serviciilor destinate pacienţilor cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Prin acest nou program va fi dezvoltat accesul la îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, în regim de spitalizare de zi şi prin echipe mobile, astfel încât îngrijirea să fie continuă, adaptată şi centrată pe nevoile reale ale pacientului şi ale familiei.
“În Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA introducem profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Este o măsură de prevenţie utilizată la nivel european, cu eficienţă dovedită, care reduce semnificativ riscul de infectare şi permite intervenţia înainte ca boala să apară”, a afirmat Alexandru Rogobete.
O altă modificare va fi realizat în domeniul sănătăţii mintale, în care va fi asigurat accesul la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanţe psihoactive şi introdusă evaluarea psihologică pentru copiii sub 18 ani.
România are două categorii de programe naţionale de sănătate: programele naţionale de sănătate curative, finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), şi cele de sănătate publică, finanţate de Ministerul Sănătăţii. Aceste programe au fost reorganizate în 2022.
După aprobarea actului normativ vor exista 13 programe naţionale de sănătate publică, la fel ca acum, şi 17 programe naţionale de sănătate curative, faţă de 16 în prezent.
În 2025, valoarea totală a bugetului programelor naţionale de sănătate publică este de 1,111 miliarde lei în 2025, faţă de 1,136 miliarde lei în 2024.
