Protejarea nou-născuţilor de infecţiile timpuri cu virusul respirator sinciţial (VRS, în engl., RSV) ar putea preveni astmul la copiii predispuşi la alergii. În Europa, între 5% şi 15% dintre copii trăiesc cu astm, o boală cronică ce afectează calitatea vieţii şi poate împovăra familiile ani la rând, generând costuri sociale considerabile. Din acest motiv, identificarea unor metode de prevenire a astmului înainte ca boala să se instaleze reprezintă o prioritate importantă de sănătate publică.
Infecţiile respiratorii din primele luni de viaţă pot avea efecte care se văd mai târziu, iar prevenirea lor ar putea deveni o cale importantă de protejare a sănătăţii respiratorii pe termen lung la copii.
O echipă de cercetători belgieni de la VIB (Flanders Institute for Biotechnology), şi Universitatea din Gent (UGent), din Belgia, împreună cu colaboratori din Danemarca, a identificat dovezi solide asupra faptului că infecţia cu virusul sinciţial respirator la sugari creşte semnificativ riscul de apariţie a astmului în copilărie, mai ales la copiii cu antecedente familiale de alergii sau astm.
Studiul a fost publicat vineri, în revista Science Immunology, şi sugerează că protejarea nou-născuţilor împotriva VRS ar putea reduce substanţial numărul de cazuri de astm mai târziu în viaţă.
„Astmul pediatric este o boală complexă, cu mulţi factori care contribuie la apariţia ei. Am descoperit că infecţia cu VRS la începutul vieţii şi riscul genetic de alergie interacţionează într-un mod foarte specific, care împinge sistemul imunitar către astm. Vestea încurajatoare este că acest proces poate fi prevenit”, a declarat prof. Bart Lambrecht, de la VIB-UGent Center for Inflammation Research, autor principal al studiului, citat într-un comunicat.
Pentru a înţelege mecanismul acestei legături, cercetătorii au combinat date din registrele naţionale de sănătate care acoperă întreaga populaţie de copii din Danemarca şi părinţii lor cu experimente controlate de laborator. Analiza a arătat că infecţiile severe cu VRS în primele luni de viaţă sunt asociate cu o probabilitate crescută ca anumite celule imune să reacţioneze exagerat la alergeni comuni, precum acarienii din praful de casă.
Efectul a fost mult mai puternic atunci când astmul sau alergiile existau deja în familie, deoarece anticorpii specifici alergenilor transmişi ereditar de la părinţi la nou-născut amplificau sensibilitatea acestuia.
Un rezultat esenţial al studiului este acela că, în modelele experimentale, protejarea nou-născuţilor împotriva VRS a împiedicat apariţia acestor modificări imune dăunătoare şi a prevenit dezvoltarea astmului.
„Acum, când prevenirea devine tot mai accesibilă, avem ocazia să îmbunătăţim sănătatea respiratorie pe termen lung, nu doar să prevenim spitalizările cauzate de VRS. Acesta nu este doar un rezultat de laborator. Este un mesaj care ar trebui să îi ajute pe părinţi să aleagă prevenirea VRS cu încredere”, a explicat prof. Hamida Hammad, de la VIB-UGent, una dintre autoarele principale ale studiului.
Autorii notează că, vaccinarea maternă în trimestrul al treilea de sarcină şi imunizarea pasivă (administrarea de anticorpi monoclonali foarte specifici, produşi în laborator) a nou-născuţilor cu anticorpi cu durată lungă de acţiune sunt introduse în multe ţări. Deşi aceste măsuri au o capacitate mare de a preveni spitalizările prin infecţia cu VRS, rata de utilizare diferă semnificativ între ţările europene.
„Este un moment în care politicile publice, ştiinţa şi medicii pediatri pot acţiona împreună. Dacă prevenirea infecţiei cu VRS reduce şi riscul de astm, beneficiile pentru familii şi pentru sistemele de sănătate ar putea fi enorme”, a adăugat prof. Lambrecht.
