Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de deces la nivel mondial, fiind responsabile pentru aproape o treime dintre decesele înregistrate în 2023, potrivit unui raport internaţional publicat miercuri. Creşterea numărului de cazuri este alimentată de îmbătrânirea populaţiei, creşterea numărului de persoane supraponderale şi cu diabet, dar şi de expunerea la factori nocivi de mediu.
Raportul Global Burden of Disease (GBD), publicat în Journal of the American College of Cardiology, a analizat date din 204 ţări, acoperind perioada 1990-2023.
Studiul arată că, anul trecut, bolile cardiovasculare au provocat 19,2 milioane de decese, în creştere faţă de 13,1 milioane în 1990.
În 2023, numărul total de ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate (DALYs - un indicator al poverii bolii) atribuiţi bolilor cardiovasculare a ajuns la 437 milioane, cu o creştere de 1,4 ori faţă de 1990.
Principalele afecţiuni cardiovasculare care au contribuit la această povară sunt boala cardiacă ischemică (afectarea arterelor coronare), accidentul vascular cerebral ischemic, hemoragia intracerebrală şi boala cardiacă hipertensivă (cardiomiopatie hipertensivă).
De asemenea, boala arterială periferică la nivelul membrelor inferioare a afectat aproximativ 122 de milioane de persoane la nivel global, iar AVC a rămas una dintre principalele cauze de deces şi dizabilitate.
În 2023, aproape 80% din impactul bolilor cardiovasculare a fost atribuit factorilor de risc modificabili, cum ar fi indicele de masă corporală (IMC) crescut, nivelul ridicat al glucozei în sânge la post (à jeun/pe nemâncate), hipertensiunea arterială şi nivelul crescut al colesterolului LDL - lipoproteina cu densitate scazută sau „colesterolul rău”.
Factorii comportamentali precum fumatul, alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul şi consumul excesiv de alcool, continuă să contribuie semnificativ la creşterea riscului.
Poluarea aerului, în special cea din interiorul locuinţelor, şi expunerea la plumb rămân probleme grave în anumite regiuni ale lumii, deşi la nivel global s-au înregistrat scăderi ale expunerii.
Analiza arată că bărbaţii au avut rate mai mari de mortalitate cardiovasculară comparativ cu femeile în majoritatea regiunilor, iar riscul creşte semnificativ după vârsta de 50 de ani.
Specialiştii subliniază că diferenţele geografice nu pot fi explicate doar prin nivelul de venit al ţărilor, ceea ce indică necesitatea unor politici locale adaptate riscurilor specifice fiecărei populaţii.
În acelaşi timp, raportul avertizează că zonele cu sisteme de sănătate fragile se confruntă cu o creştere accelerată a poverii bolilor cardiovasculare, în timp ce regiunile mai dezvoltate au reuşit să reducă impactul unor factori precum fumatul şi poluarea.
Raportul, prezentat în cadrul unei sesiuni a Adunării Generale a ONU, este un apel urgent pentru guverne să prioritizeze sănătatea cardiovasculară prin politici eficiente de prevenţie şi tratament.
Potrivit autorilor, milioane de vieţi pot fi salvate prin intervenţii bazate pe dovezi, dacă acţiunile sunt implementate rapid şi la scară largă.
