Alergiile alimentare apar la o parte semnificativă dintre copii şi pot influenţa sănătatea pe termen lung. Un studiu internaţional arată că riscul nu depinde de o singură cauză, ci de o combinaţie de factori prezenţi foarte devreme în viaţă, încă din primul an.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea McMaster, din Canada, care a analizat date provenite de la aproximativ 2,8 milioane de copii din întreaga lume, a identificat cei mai importanţi factori din primii ani de viaţă care influenţează apariţia alergiilor alimentare. Analiza arată că aproximativ 5% dintre copii dezvoltă o alergie alimentară până la vârsta de şase ani.
Cercetarea a constat într-o revizuire sistematică şi o meta-analiză a 190 de studii privind alergiile alimentare la copii. Au fost incluse şi studii care au confirmat alergia prin testul de provocare alimentară, metoda de referinţă în diagnostic, care presupune administrarea controlată a alimentului suspect pentru a observa reacţia clinică.
Rezultatele au fost publicate, luni, în revista JAMA Pediatrics.
Autorii au evaluat peste 340 de factori potenţiali care ar putea influenţa riscul de alergii alimentare. Concluzia principală este că alergiile nu pot fi explicate doar prin predispoziţia genetică, ci rezultă din interacţiunea dintre ereditate, sănătatea pielii, microbiom şi expuneri din mediu.
Printre factorii identificaţi ca fiind asociaţi cu un risc crescut se numără eczema apărută în primul an de viaţă. Sugarii cu eczemă au un risc de trei până la patru ori mai mare de a dezvolta alergii alimentare.
Prezenţa respiraţiei şuierătoare sau a alergiilor nazale a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai mare.
Un alt factor important este istoricul familial: copiii care au părinţi sau fraţi cu alergii prezintă o probabilitate mai mare de a dezvolta alergii alimentare, în special atunci când ambii părinţi sunt alergici.
Momentul introducerii alimentelor cu potenţial alergen joacă un rol relevant. Studiul arată că amânarea introducerii alimentelor precum arahidele, nucile sau ouăle poate creşte riscul de alergie. Copiii care au fost expuşi la arahide după vârsta de 12 luni au avut un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta alergie la acest aliment.
Utilizarea antibioticelor în perioada foarte timpurie a vieţii a fost identificată ca un alt factor asociat cu risc crescut. Administrarea antibioticelor în prima lună de viaţă a fost corelată cu o probabilitate mai mare de alergii alimentare. Utilizarea antibioticelor mai târziu în copilărie sau în timpul sarcinii a fost asociată cu un risc crescut, dar mai redus comparativ cu expunerea din prima lună după naştere.
În acelaşi timp, analiza nu a găsit o asociere între alergiile alimentare şi o serie de factori frecvent invocaţi. Greutatea mică la naştere, naşterea după termen, alăptarea parţială (alimentaţie mixtă - hrănirea sugarului atât cu lapte matern, direct la sân sau pompat, cât şi cu alt tip de lapte, de obicei formulă de lapte praf), regimul alimentar al mamei sau stresul în timpul sarcinii nu au fost corelate cu un risc mai mare de alergii alimentare la copii.
Autorii subliniază că aceste rezultate pot ajuta la identificarea copiilor cu risc crescut, care ar putea beneficia cel mai mult de strategii de prevenţie precoce. De asemenea, ei atrag atenţia asupra necesităţii unor studii viitoare care să folosească aceiaşi factori de analiză, să includă populaţii mai diverse şi să utilizeze mai frecvent testele de provocare alimentară.
Cercetarea a fost finanţată de Canadian Institutes of Health Research şi de Grupul de lucru comun al AAAAI (American Academy of Allergy, Asthma & Immunology) şi ACAAI (American College of Allergy, Asthma & Immunology) pentru parametrii de practică în alergologie.
