Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă una dintre principalele cauze de invaliditate la nivel mondial, iar în prezent, leziunile cerebrale provocate de acestea sunt considerate ireversibile. Opţiunile de tratament pentru repararea leziunilor cerebrale rămân extrem de limitate. Cercetătorii au făcut un pas important spre o posibilă terapie, demonstrând că transplantul de celule stem neuronale poate regenera ţesutul cerebral afectat şi poate restabili funcţiile motorii pierdute, cel puţin în studiile pe animale.
Unul din patru adulţi suferă un AVC de-a lungul vieţii, iar aproximativ jumătate dintre aceştia rămân cu sechele, precum paralizie sau tulburări de vorbire, deoarece hemoragia internă sau lipsa oxigenului distrug ireversibil celulele cerebrale. În prezent, nu există terapii capabile să repare acest tip de leziuni.
O echipă de la Universitatea din Zurich (UZH), în colaborare cu Universitatea din California de Sud (USC), a testat terapia pe şoareci cu leziuni cerebrale induse de AVC. Cercetătorii au injectat celule stem umane în zonele afectate ale creierului şi au constatat că acestea au supravieţuit şi s-au transformat în celule nervoase tinere, care au început să comunice cu neuronii existenţi.
„Am descoperit că celulele stem au supravieţuit pe toată perioada de analiză, de cinci săptămâni, iar majoritatea s-au transformat în neuroni capabili să interacţioneze cu celulele nervoase deja existente”, a declarat Christian Tackenberg, coordonator ştiinţific al Division in the Neurodegeneration Group din cadrul Institutului de Medicină Regenerativă de la UZH, citat într-un comunicat.
Rezultatele au fost remarcabile: cercetătorii au observat nu doar formarea de neuroni noi, ci şi regenerarea vaselor de sânge, reducerea inflamaţiei cerebrale şi întărirea barierei hematoencefalice, o structură esenţială care protejează creierul de agenţi nocivi. Şoarecii trataţi au prezentat, de asemenea, îmbunătăţiri în mişcare şi coordonare, ceea ce sugerează o recuperare funcţională parţială a zonelor afectate.
Celule stem neuronale umane în cultură. Nucleii celulari sunt marcaţi în albastru, proteina filamentară specifică celulelor stem neuronale, Nestin, este evidenţiată în verde, iar factorul de transcripţie Sox1, caracteristic acestor celule, este prezentat în roşu. Credit imagine: UZH, 16 septembrie 2025
Studiul s-a bazat pe cercetări anterioare care au analizat momentul optim pentru administrarea terapiei după un AVC. S-a demonstrat că transplantul este mai eficient dacă este efectuat la o săptămână după producerea accidentului vascular, perioadă în care creierul se stabilizează suficient pentru a susţine integrarea celulelor stem.
Această descoperire este importantă pentru planificarea unor viitoare tratamente la oameni.
În prezent, efectele unui AVC sunt ireversibile, iar aproximativ un sfert din populaţie va suferi un astfel de episod de-a lungul vieţii, mulţi pacienţi rămânând cu sechele precum paralizie sau dificultăţi de vorbire. Cercetătorii speră că, în timp, terapia cu celule stem ar putea deveni o opţiune de tratament care să repare leziunile cerebrale, aşa cum deja se explorează în alte domenii, inclusiv în tratarea diabetului sau a pierderii vederii.
Totuşi, aplicarea acestei metode la oameni necesită studii pe termen lung şi rezolvarea unor provocări majore, precum prevenirea creşterii necontrolate a celulelor transplantate.
„Este esenţial să dezvoltăm noi abordări terapeutice pentru regenerarea creierului după boli sau accidente. Rezultatele noastre arată că celulele stem neuronale nu doar că formează neuroni noi, ci stimulează şi alte procese de regenerare”, a subliniat Tackenberg.
Cercetarea a fost publicată pe 16 septembrie, în revista Nature Communications, şi marchează un pas important către dezvoltarea unor terapii regenerative pentru pacienţii afectaţi de un AVC.
Această imagine prezintă o secţiune coronală - vedere frontală - a creierului de şoarece după un AVCşi transplant de celule stem neuronale. Cercul punctat indică zona afectată de AVC. Proiecţiile neuronale ale celulelor umane transplantate sunt colorate în maro închis. Aceste proiecţii se extind local în cortex, dar şi prin corpul calos către cealaltă emisferă cerebrală. Credit imagine: UZH, 16 septembrie 2025
