Cercetătorii au identificat o legătură între modul în care creierul îşi reglează fluxul sanguin şi utilizarea oxigenului şi prezenţa unor modificări biologice asociate cu boala Alzheimer. Rezultatele sugerează că aceste schimbări pot fi detectate înainte de apariţia simptomelor cognitive evidente.
Un studiu arată că modificări subtile ale fluxului sanguin cerebral şi ale modului în care ţesutul cerebral utilizează oxigenul pot fi asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolii Alzheimer.
Cercetarea a fost publicată recent în revista Alzheimer’s and Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, şi realizat de specialişti de la Mark and Mary Stevens Neuroimaging and Informatics Institute din cadrul Keck School of Medicine - University of Southern California (USC).
Autorii au constatat că măsurători simple, neinvazive, ale fluxului sanguin şi oxigenării la nivel cerebral s-au corelat cu trăsături biologice importante ale bolii Alzheimer la adulţi vârstnici, indiferent dacă aceştia prezentau sau nu tulburări cognitive.
Aceste trăsături au inclus acumularea de plăci amiloid şi reducerea volumului hipocampului, structură cerebrală esenţială pentru memorie.
Participanţii cu un profil vascular considerat mai sănătos au avut cantităţi mai mici de amiloid şi volume mai mari ale hipocampului, caracteristici asociate unui risc mai redus de Alzheimer.
În cadrul studiului, imagistica PET pentru amiloid a fost utilizată pentru a măsura acumularea plăcilor în creier, un semn caracteristic al bolii Alzheimer. Culorile mai calde indică niveluri mai ridicate de amiloid. Participanţii cu un profil mai sănătos al fluxului sanguin cerebral şi al reglării oxigenării creierului au prezentat o încărcătură mai redusă de amiloid, susţinând legătura posibilă dintre funcţia vasculară şi modificările asociate bolii Alzheimer. Credit foto: Stevens INI, Keck School of Medicine - USC, 24 februarie 2026
Pentru a evalua funcţia vasculară cerebrală, cercetătorii au utilizat două tehnici aplicabile în stare de repaus.
Ecografia Doppler transcraniană a măsurat viteza fluxului sanguin în arterele principale ale creierului.
Spectroscopia în infraroşu apropiat a estimat eficienţa cu care oxigenul ajunge în ţesuturile situate în apropierea suprafeţei corticale.
Datele obţinute au fost integrate prin modele matematice avansate, care au generat indicatori ai capacităţii creierului de a regla circulaţia şi aportul de oxigen ca răspuns la variaţii obişnuite ale tensiunii arteriale şi ale nivelului de dioxid de carbon.
Analiza a arătat că persoanele diagnosticate cu deficit cognitiv uşor sau demenţă prezentau o funcţie vasculară mai redusă comparativ cu adulţii fără afectare cognitivă.
Autorii afirmă că aceste rezultate susţin ideea că performanţa cerebrovasculară scăzută face parte din spectrul bolii Alzheimer.
„Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase că boala Alzheimer implică contribuţii vasculare semnificative, pe lângă modificările neurodegenerative clasice”, a declarat Arthur W. Toga, directorul Stevens INI.
„Înţelegerea modului în care fluxul sanguin şi reglarea oxigenării interacţionează cu amiloidul şi cu structura creierului deschide noi perspective pentru depistarea precoce şi, posibil, pentru prevenţie”, a subliniat acesta.
Potrivit cercetătorilor, măsurătorile vasculare utilizate reflectă aspecte relevante ale sănătăţii creierului şi sunt în concordanţă cu informaţiile obţinute prin imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) şi tomografie cu emisie de pozitroni (PET CT), metode frecvent folosite pentru evaluarea bolii Alzheimer.
Comparativ cu aceste investigaţii imagistice, tehnicile aplicate în studiu sunt mai puţin costisitoare şi mai uşor de utilizat. Ele nu presupun administrarea de substanţe de contrast injectabile, expunere la radiaţii sau realizarea unor sarcini complexe de către pacient. Din acest motiv, ar putea fi utile în programe de screening la scară largă sau la persoane care nu pot efectua investigaţii imagistice complexe.
„Aceste măsurători vasculare surprind un aspect relevant al sănătăţii creierului”, a precizat Meredith N. Braskie, autor senior al studiului şi profesor asistent de neurologie la Keck School of Medicine.
„Ele par să fie în concordanţă cu ceea ce observăm la examinările prin rezonanţă magnetică (RMN) şi la tomografia cu emisie de pozitroni (PET CT), utilizate frecvent în studiul bolii Alzheimer, oferind informaţii importante despre legătura posibilă dintre sănătatea vasculară şi markerii cerebrali standard ai riscului de Alzheimer”.
Autorii subliniază că rezultatele reflectă o evaluare realizată la un singur moment şi nu pot demonstra o relaţie de cauzalitate. Studii longitudinale aflate în desfăşurare urmăresc să stabilească dacă modificările acestor indicatori vasculari pot anticipa declinul cognitiv sau pot evidenţia răspunsul la tratament.
