O echipă de cercetători a demonstrat că modificarea unei proteine implicate în reglarea răspunsului imun poate reduce inflamaţia din creier, poate stimula formarea de neuroni noi şi poate îmbunătăţi performanţa cognitivă la şoareci vârstnici. Rezultatele sugerează că intervenţiile asupra sistemului imunitar ar putea deveni o direcţie de cercetare în bolile neurodegenerative asociate vârstei.
Proiectul a avut ca obiectiv identificarea originii inflamaţiei cerebrale asociate îmbătrânirii şi explorarea unor strategii pentru diminuarea acesteia. Studiul a fost realizat de cercetători de la Stanford Medicine, în cadrul Knight Initiative for Brain Resilience, şi a fost publicat în revista Immunity.
Oamenii de ştiinţă au pornit de la observaţii anterioare care arată că, odată cu înaintarea în vârstă, limfocitele T - celule ale sistemului imunitar - pot pătrunde în creier. Multe dintre aceste celule devin „epuizate”, adică îşi pierd eficienţa funcţională. La şoareci, echipa a identificat o semnătură moleculară specifică epuizării limfocitelor T, apoi a administrat o proteină care blochează acest proces, pentru a le restabili funcţia.
Unul dintre efecte a fost inducerea inflamaţiei în microglie, celulele imune ale creierului, responsabile de eliminarea celulelor deteriorate sau disfuncţionale.
Echipa a emis ipoteza că, pe măsură ce microglia devine inflamată, capacitatea sa de „curăţare” scade, ceea ce ar putea favoriza acumularea de celule afectate şi agravarea inflamaţiei cronice, cu impact asupra funcţiei cognitive.
Secţiune de creier provenită de la şoareci vârstnici trataţi cu o moleculă care inhibă epuizarea limfocitelor T; sunt evidenţiate limfocitele T (roşu), celulele imune numite microglie (alb) şi un marker al proliferării celulare (verde), care indică limfocite T „reactivate”. Credit: Paloma Navarro, primul autor al studiului, Stanford Medicine, 2026
Autoarea principală, Paloma Navarro, a fost inspirată de studii anterioare care au arătat că - contrar vechii concepţii potrivit căreia creierul este protejat de sistemul imunitar prin bariera hemato-encefalică - limfocitele T pătrund frecvent în creierul îmbătrânit. Aceleaşi studii au arătat că multe dintre aceste limfocite T devin „epuizate” odată cu vârsta şi nu mai funcţionează la fel de eficient ca anterior.
Pentru a analiza mai precis inflamaţia cerebrală la vârste înaintate, cercetătorii s-au concentrat asupra interleukinei-10 (IL-10), o proteină cu efecte atât proinflamatorii, cât şi antiinflamatorii asupra microgliei.
În colaborare cu un laborator de biologie structurală de la Stanford Medicine, echipa a creat o versiune modificată de IL-10, proiectată să păstreze doar proprietăţile antiinflamatorii.
Administrarea acestei forme modificate de IL-10 la şoareci vârstnici a fost asociată cu apariţia de neuroni noi şi cu îmbunătăţirea performanţelor la teste cognitive. Animalele au obţinut rezultate mai bune în probe de orientare în labirint, recunoaştere a obiectelor noi şi construirea cuibului, comportamente care, în mod obişnuit, se deteriorează odată cu vârsta.
Potrivit autorilor, datele susţin ipoteza că inflamaţia este asociată cu reducerea neurogenezei - procesul de formare a neuronilor noi - şi că diminuarea inflamaţiei poate susţine funcţia cerebrală.
Studiul identifică elemente specifice ale răspunsului imun care pot fi modificate pentru a sprijini sănătatea creierului.
Cercetătorii intenţionează să îşi rafineze strategia pentru a direcţiona mai precis intervenţia către anumite tipuri celulare şi pentru a dezvolta proteine imunomodulatoare suplimentare, cu scopul de a regla răspunsul imun astfel încât să reducă la minimum sau chiar să evite apariţia efectelor adverse.
Pe termen lung, autorii intenţionează să evalueze relevanţa acestor rezultate la om, subliniind, totodată, că orice potenţială imunoterapie va trebui validată prin studii suplimentare înainte de a ajunge în practica clinică.
