Într-un context în care poluarea aerului devine o preocupare globală tot mai presantă, un nou studiu atrage atenţia asupra efectelor sale mai puţin vizibile, dar profunde: modificările în dezvoltarea creierului fetal. Rezultatele sunt de interes major pentru medici, obstetricieni şi specialişti în sănătatea publică, aducând noi perspective în evaluarea riscurilor prenatale şi a implicaţiilor pe termen lung pentru sănătatea neuropsihică a copiilor.
Expunerea la poluare în timpul sarcinii este asociată cu modificări ale structurilor cerebrale fetale, potrivit unui studiu care a implicat peste 700 de femei însărcinate şi care a analizat, pentru prima dată, modul în care poluarea aerului poate afecta dezvoltarea creierului fătului.
Cercetătorii din Barcelona au analizat date colectate între 2018 şi 2021 de la 754 de perechi mamă-făt. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, participantele au fost supuse unei neurosonografii transvaginale, o ecografie specializată care permite analiza formei şi structurilor cerebrale ale fătului.
Cercetătorii au constatat că, dezvoltarea creierului în perioada intra-uterină este influenţată de nivelul de expunere al mamei la poluarea aerului, deşi nu este clar dacă diferenţele observate în structura cerebrală vor genera probleme ulterior.
Astfel, o expunere prenatală mai mare a femeilor însărcinate la dioxid de azot, particule în suspensie şi carbon negru în locuinţe, la locul de muncă şi în mediul înconjurător a fost asociată cu o creştere a volumului mai multor regiuni ale creierului ce conţin lichid cefalorahidian, potrivit unui raport apărut în numărul din luna iulie al publicaţiei The Lancet Planetary Health.
Expunerea crescută la carbon negru a fost, de asemenea, corelată cu o reducere a adâncimii unui şanţ cerebral (numit şanţ lateral), ceea ce, potrivit cercetătorilor, ar putea sugera o maturizare mai redusă a creierului.
Totuşi, toate măsurătorile structurilor cerebrale s-au situat în intervalul considerat normal.
„În acest moment, putem doar raporta că am observat diferenţe în creierele feţilor cu expunere mai mare la poluare, comparativ cu cei cu expunere mai redusă”, a declarat, vineri, autorul principal al studiului, Jordi Sunyer, de la Institutul de Sănătate Globală (ISGlobal) din Barcelona, citat într-un comunicat.
Oamenii de ştiinţă spun că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă aceste efecte sunt reversibile după naştere sau dacă persistă şi dacă au implicaţii asupra dezvoltării neuropsihice în etapele ulterioare de viaţă.
Foto: Imagine care prezintă o scanare prin neurosonografie transvaginală. Credit: ISGlobal, 12 iunie 2025
