Cancerul colorectal continuă să reprezinte una dintre principalele cauze de mortalitate din cauze oncologice, în ciuda progreselor înregistrate în domeniul screeningului şi tratamentului. Noile date, prezentate recent la Congresul anual al Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO2025) evidenţiază o reorientare semnificativă în abordarea terapeutică: intervenţiile asupra stilului de viaţă şi terapiile personalizate capătă un rol important în prevenirea şi gestionarea acestui tip de cancer. Articolul de faţă sintetizează cele mai relevante studii în cancerul colorectal, prezentate la acest congres, cu implicaţii deosebite pentru practica medicală actuală.
Conform Societăţii Americane de Cancer, cancerul colorectal este a doua cauză de deces din cauza cancerului, în Statele Unite. Se estimează că, în acest an, peste 150.000 de americani vor primi acest diagnostic, iar aproape 53.000 vor deceda din această cauză.
Studii recente prezentate la ASCO2025 evidenţiază rezultate încurajatoare atât în ceea ce priveşte intervenţiile farmacologice, cât şi cele legate de stilul de viaţă, care includ regimul alimentar şi activitatea fizică.
Potrivit Societăţii Americane de Cancer, incidenţa generală a cancerului colorectal este în scădere de câteva decenii, datorită îmbunătăţirii metodelor de screening. Cu toate acestea, rata cazurilor este în creştere în rândul tinerilor, iar estimările arată că, până în 2030, această malignitate va deveni principala cauză de deces prin cancer în grupa de vârstă 20-49 de ani.
Cercetări anterioare au sugerat că activitatea fizică regulată poate îmbunătăţi supravieţuirea în rândul pacienţilor cu cancer colorectal.
Un nou studiu, publicat pe 1 iunie în revista New England Journal of Medicine-NEJM şi prezentat în cadrul conferinţei ASCO, confirmă aceste constatări prin date solide obţinute dintr-un studiu clinic.
Pe o perioadă de 17 ani, între 2008 şi 2025, cercetătorii au monitorizat aproape 900 de pacienţi cu cancer de colon care finalizaseră tratamentul de chimioterapie. Jumătate dintre aceştia au primit un ghid informativ ce încuraja adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cu alimentaţie echilibrată şi exerciţiu fizic.
Cealaltă jumătate a beneficiat, în plus, de consiliere personalizată în activitatea fizică, timp de trei ani.
Rezultatele au arătat o reducere cu 28% a riscului de recidivă sau apariţie a unui nou cancer la pacienţii care au urmat programul de exerciţii fizice. Rata de supravieţuire fără boală la cinci ani a fost de 80% în grupul cu consiliere, comparativ cu 74% în grupul care a primit doar broşura informativă.
Cu alte cuvinte, programul de activitate fizică a prevenit reapariţia cancerului la 1 din 16 pacienţi.
„Această magnitudine a beneficiului este comparabilă cu - şi în multe cazuri, depăşeşte - beneficiile oferite de numeroase medicamente oncologice eficiente. Exerciţiul fizic ar trebui considerat o componentă esenţială a tratamentului cancerului de colon”, a declarat dr. Christopher Booth, profesor de oncologie la Queen’s University din Canada, şi coautor al studiului, citat într-un comunicat.
Cercetările continuă pentru a înţelege de ce exerciţiul fizic reduce riscul de cancer, însă specialiştii sugerează că acest efect s-ar putea datora reducerii inflamaţiei în organism.
Un alt studiu, prezentat duminică în cadrul conferinţei ASCO2025, a demonstrat că dietele antiinflamatorii contribuie, de asemenea, la îmbunătăţirea supravieţuirii la pacienţii cu cancer de colon în stadiul III.
Conform acestui studiu, pacienţii care au urmat diete antiinflamatorii, bogate în cafea, ceai, legume verzi, şi au avut un nivel ridicat de activitate fizică au prezentat un risc de deces cu 63% mai redus faţă de cei care au consumat diete proinflamatorii (cu carne roşie, produse procesate, cereale rafinate, băuturi zaharoase) şi au avut un nivel scăzut de activitate fizică.
„Începem să înţelegem mai profund rolul sistemului imunitar în apariţia cancerului, iar inflamaţia este un răspuns imun”, a explicat dr. Sara Char, medic rezident în Hematologie şi Oncologie la Institutul de Cancer Dana-Farber şi autoare principală a studiului.
Creşterea incidenţei cancerului colorectal la tineri sugerează că acest factor este esenţial.
„Dacă analizăm incidenţa cancerului de colon la persoanele tinere, se conturează ipoteza că există factori de mediu, fie alimentari, fie chimici, care joacă un rol semnificativ, dincolo de predispoziţia genetică”, a menţionat dr. Char.
„Prin urmare, este vital ca noi, ca domeniu, să evaluăm impactul dietei şi stilului de viaţă nu doar asupra riscului de apariţie a bolii, ci şi asupra evoluţiei post-diagnostic”, a completat medicul.
Medicii specialişti subliniază că pacienţii cu cancer colorectal sunt adesea motivaţi să se implice activ în gestionarea riscului personal.
„Consider că este un demers motivant pentru pacienţi. Este, de asemenea, realizabil. Necesită angajament, dar este o intervenţie accesibilă”, a indicat dr. Booth.
Cercetătorii au elaborat pentru fiecare participant un plan personalizat de activitate fizică, ajustat în funcţie de condiţia sa fizică de la începutul studiului.
Cei mai mulţi au atins obiectivul propus prin plimbări în pas alert de aproximativ o oră, trei sau patru zile pe săptămână.
Astfel de intervenţii legate de stilul de viaţă pot fi menţinute pe termen lung fără a suprasolicita resursele sistemelor de sănătate, notează specialiştii, dar este esenţial ca acestea să sprijine pacienţii în accesarea resurselor necesare pentru astfel de modificări comportamentale.
Un alt studiu, prezentat la ASCO2025, oferă rezultate promiţătoare ce ar putea redefini standardul terapeutic pentru anumite forme avansate de cancer colorectal.
Vineri, compania farmaceutică Pfizer a prezentat date despre medicamentul Braftovi (encorafenib), utilizat în combinaţie cu chimioterapia standard şi un anticorp monoclonal.
În cadrul studiului, această combinaţie a dublat perioada de supravieţuire la pacienţii cu o formă agresivă de cancer colorectal, de la 15 la 30 de luni.
Medicamentul ţinteşte o mutaţie specifică a unei proteine implicate în proliferarea celulară anormală şi este deja aprobat de autorităţile de reglementare din domeniul sănătăţii, pentru alte tipuri de cancer. Studiul, finanţat de Pfizer, a fost publicat în New England Journal of Medicine - NEJM.
„Este o terapie ţintită a cărei eficienţă se bazează pe identificarea exactă a mecanismului molecular responsabil de dezvoltarea cancerului la fiecare pacient”, a explicat directorul general al Pfizer, dr. Albert Bourla.
Aceste terapii personalizate reprezintă una dintre cele mai mari inovaţii din ultimii 20 de ani în oncologie, iar identificarea mutaţiei care răspunde la acest tratament este relativ uşor de realizat.
Compania farmaceutică americană va solicita extinderea indicaţiei terapeutice a medicamentului pentru a include şi tratamentul cancerului colorectal.
