Peste 44.000 de specialişti în oncologie s-au reunit la Chicago, la întâlnirea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică, pentru a prezenta şi analiza cele mai recente descoperiri în combaterea cancerului. Evenimentul, considerat cel mai mare congres oncologic la nivel mondial, a pus în lumină direcţii revoluţionare în imunoterapie, terapii celulare, diagnostic molecular şi intervenţii comportamentale, deschizând perspective inovatoare în domeniul medicinei personalizate.
În continuare, rezumatul celor mai importante studii prezentate la ASCO 2025.
1. Imunoterapia: beneficii susţinute în supravieţuirea pe termen lung
Un studiu de referinţă, care a inclus peste 700 de pacienţi din 192 de centre clinice, răspândite în 24 de ţări, a demonstrat că tratamentul cu pembrolizumab (Keytruda), un agent de imunoterapie, prelungeşte semnificativ supravieţuirea fără progresie a pacienţilor cu cancere din sfera ORL (ale capului şi gâtului) până la cinci ani, faţă de 30 de luni în cazul tratamentului standard.
De asemenea, tratamentul a scăzut probabilitatea apariţiei metastazelor la distanţă de tumora primară - în alte organe din corp.
Un alt studiu a investigat eficienţa imunoterapiei celulare adoptive (TCA), într-o singură administrare la pacienţi cu melanom (cancer de piele) avansat.
Datele au arătat că aproape unul din cinci pacienţi cu melanom avansat a supravieţuit timp de cinci ani după administrarea tratamentului cu lifileucel, iar în majoritatea cazurilor s-a observat o reducere a dimensiunii tumorilor.
Terapia celulară adoptivă sau imunoterapia celulară este o formă de tratament care utilizează celulele sistemului imun ca terapie oncologică şi implică recoltarea celulelor imune ale pacientului, modificarea acestora în laborator şi reintroducerea lor în organism.
Unele abordări implică izolarea directă a celulelor imune şi multiplicarea lor (ex.TILs - acele celule imune, în special limfocite T, care au pătruns în interiorul unei tumori; prezenţa lor indică faptul că sistemul imunitar al pacientului a recunoscut tumora şi a încercat să o atace), în timp ce altele implică modificarea genetică a celulelor imune, pentru a le creşte capacitatea de a recunoaşte celulele canceroase/maligne (ex. terapia cu celule CAR-T).
2. Terapia cu celule CAR T: promiţătoare şi pentru tumorile solide
Terapia cu celule CAR T, iniţial utilizată cu succes în cancerele hematologice (de sânge), arată acum beneficii şi în tumorile solide.
Într-un studiu randomizat de pionierat, pacienţii cu cancer gastric sau de joncţiune gastro-esofagiană trataţi cu celule CAR T au avut o supravieţuire cu 40% mai mare comparativ cu tratamentele standard.
Tumorile solide reprezintă aproximativ 90% din totalul cancerelor, incluzând forme precum cancerul de sân, pulmonar şi pancreatic.
Un alt studiu a demonstrat că 62% dintre pacienţii cu glioblastom recurent, o formă de cancer cerebral cu prognostic sever, au prezentat regresia tumorilor după terapia CAR T, un rezultat considerat „remarcabil” de către cercetători.
„Să observăm o asemenea reducere a tumorilor recurente de glioblastom este remarcabil, întrucât medicamentele imunoterapice utilizate anterior nu au reuşit să obţină astfel de rezultate”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Stephen Bagley, de la Universitatea din Pennsylvania.
3. Biopsiile lichide: progres semnificativ în oncologie către o abordare terapeutică adaptată profilului molecular al pacientului (medicina de precizie)
Pentru prima dată la nivel mondial, medicii au anunţat în cadrul conferinţei că mii de pacienţi cu cancer din Anglia vor beneficia de un test de sânge bazat pe ADN, care poate salva vieţi prin accelerarea accesului la tratamente personalizate.
Aşa-numita biopsie lichidă permite identificarea mutaţiilor genetice specifice şi iniţierea rapidă a unor terapii ţintite, crescând astfel şansele de supravieţuire.
Aceasta detectează ADN-ul tumoral circulant (ADNct) pentru a identifica variaţii genetice specifice cancerului.
Rezultatele rapide permit iniţierea imediată a unor terapii cu medicamente adaptate profilului genetic al fiecărui pacient, crescând semnificativ şansele de supravieţuire şi deschizând calea către medicina de precizie, o schimbare fundamentală în diagnostic şi tratament.
Pacienţii cu cancer pulmonar şi de sân, două dintre cele mai frecvente forme ale bolii, vor fi primii beneficiari ai acestei tehnologii avansate, oferite prin Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie, finanţat de către stat.
4. Exerciţiul fizic: intervenţie adjuvantă cu rol protector în perioada post-tratament
S-a dovedit că activitatea fizică reduce cu peste 30% riscul de mortalitate în rândul pacienţilor oncologici, conform concluziilor unui studiu clinic de referinţă. Activitatea fizică ar putea, de asemenea, preveni recidiva bolii şi apariţia unor tumori noi, având în acelaşi timp efecte benefice asupra dispoziţiei, reducând oboseala şi îmbunătăţind forţa fizică a pacienţilor.
Este primul studiu clinic randomizat din lume care a evaluat în mod specific dacă un program structurat de exerciţii fizice, implementat după tratament, poate reduce riscul de recidivă sau de apariţie a altor tipuri de cancer.
Studiul internaţional, care a inclus pacienţi cu cancer de colon din Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Franţa, Canada şi Israel şi s-a desfăşurat pe parcursul unui deceniu, a arătat că un astfel de program de activitate fizică reduce mortalitatea cu 37% şi riscul de recidivă sau dezvoltare a altor tipuri de cancer cu 28%, comparativ cu pacienţii care au primit doar consiliere generală.
Efectele pozitive au inclus şi îmbunătăţirea dispoziţiei, reducerea oboselii şi creşterea capacităţii fizice generale a pacienţilor.
Studiul, publicat pe 1 iunie şi în revista New England Journal of Medicine-NEJM, a fost apreciat ca având o contribuţie semnificativă la fundamentarea integrării sistematice a exerciţiului fizic în strategiile terapeutice şi de monitorizare a pacienţilor oncologici.
5. Cancerul de sân: noi opţiuni de tratament promiţătoare
Un medicament nou, cu administrare orală, camizestrant, s-a dovedit eficient în cazul pacientelor cu cancer de sân avansat cu receptori hormonali pozitivi (ER pozitiv) şi HER2-negativ.
Pacientele care au primit această terapie au prezentat o reducere cu 56% a riscului de progresie tumorală, comparativ cu terapiile standard.
Totodată, o schemă nouă de tratament, care implică o combinaţie de trei medicamente pentru formele agresive şi avansate de cancer de sân a demonstrat că întârzie progresia bolii, amânând necesitatea chimioterapiei cu doi ani şi crescând durata de viaţă a pacientelor.
6. Inteligenţa artificială (AI): personalizarea tratamentului în cancerul de prostată
Cercetătorii au dezvoltat un algoritm de AI capabil să estimeze eficienţa tratamentului cu abirateronă, terapie hormonală utilizată în cancerul de prostată.
Medicamentul acţionează prin blocarea producţiei de testosteron, un hormon ce stimulează creşterea celulelor canceroase în cancerul de prostată.
Instrumentul inteligent va facilita extinderea administrării tratamentului către pacienţi atent selecţionaţi pe baza profilului biologic, contribuind la evitarea intervenţiilor terapeutice ineficiente şi la o utilizare optimizată a resurselor medicale.
Totodată, această strategie are potenţialul de a reduce disparităţile în accesul la terapii noi, în special în ţările în care utilizarea acestui medicament a fost restricţionată la pacienţii fără metastaze.
