Deşi majoritatea copiilor din Uniunea Europeană (UE) beneficiază de îngrijirile medicale de care au nevoie, datele recente arată că în unele ţări accesul la sănătate rămâne inegal, mai ales pentru familiile cu venituri reduse.
Potrivit celor mai noi statistici publicate de Eurostat, în anul 2024 aproximativ 3,2% dintre copiii din UE nu au primit îngrijiri medicale atunci când aveau nevoie, fie că a fost vorba despre consultaţii de rutină, fie despre tratamente mai complexe.
În rândul copiilor care trăiesc în gospodării aflate în risc de sărăcie, adică acolo unde venitul disponibil al familiei este sub 60% din media naţională, procentul a urcat la 4,2%, comparativ cu doar 3% în cazul copiilor proveniţi din familii mai înstărite.
Specialiştii europeni în sănătate avertizează că această tendinţă este îngrijorătoare, mai ales în contextul scăderii ratelor de vaccinare de rutină la copii, ceea ce creşte riscul reapariţiei unor boli prevenibile, precum rujeola.
Printre principalele motive invocate pentru evitarea îngrijirilor medicale se numără listele de aşteptare prea lungi, costurile ridicate şi dificultăţile de transport, mai ales în zonele rurale.
Disparităţile între statele europene sunt semnificative.
Finlanda înregistrează cea mai mare proporţie de copii care au ratat îngrijiri medicale, cu 9,4%, urmată de Franţa (5,7%), Irlanda (4,8%) şi Suedia (4,2%).
La polul opus se află Malta şi Croaţia, cu doar 0,1%, precum şi Cipru (0,6%), Grecia (0,8%) şi Belgia (1,1%).
Diferenţele între familiile cu venituri mari şi cele cu venituri mici sunt de asemenea marcante.
Cele mai mari decalaje se observă în Norvegia (8,2 puncte procentuale), Bulgaria (6,1), Estonia (5,2), Danemarca (4,9) şi Cipru (4,1).
Totuşi, în câteva ţări, printre care Finlanda, Irlanda, Cehia şi România, tendinţa este inversă: copiii proveniţi din familii cu venituri mai mici au avut chiar o probabilitate mai mare de a primi îngrijiri medicale decât cei din familii mai înstărite.
Experţii atrag atenţia că indicatorul privind „nevoile medicale nesatisfăcute” are un caracter subiectiv, fiind influenţat de aşteptările populaţiei faţă de sistemul de sănătate.
Această percepţie diferă considerabil între ţări şi chiar între regiuni din cadrul aceluiaşi stat, explicând astfel variaţiile notabile observate în cadrul Uniunii Europene.
Studiul Eurostat a fost publicat în 2024 şi reflectă datele colectate din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu scopul de a identifica zonele unde nevoile medicale ale copiilor rămân insuficient acoperite.
Datele marchează desfăşurarea World Health Summit (WHS 2025), organizat la Berlin, între 12-14 octombrie sub tema „Asumarea responsabilităţii pentru sănătate într-o lume fragmentată”.
În ce ţări din UE ajung copiii cel mai des să nu primească îngrijiri medicale?
Copiii cu nevoi medicale nesatisfăcute pentru consultaţie sau tratament, 2024 - % dintre copiii cu vârsta sub 16 ani. Ţările sunt ordonate în funcţie de diferenţa dintre proporţiile copiilor care trăiesc în gospodării cu peste şi sub 60% din venitul median echivalat. Sursa, Eurostat, 14 octombrie 2025
