Criza sănătăţii mintale la tineri se adânceşte în Europa, tot mai mulţi copii şi adolescenţi europeni confruntându-se cu tulburări mintale. Un nou raport internaţional atrage atenţia asupra unei crize în creştere şi asupra lipsei de servicii adecvate de sprijin.
Problemele de sănătate mintală în rândul copiilor şi adolescenţilor capătă amploare în Europa, pe fondul unor schimbări sociale rapide şi al presiunilor tot mai mari resimţite de tineri. Un raport, publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că tulburările de sănătate mintală afectează un număr tot mai mare de tineri europeni.
Potrivit analizei, unul din şapte europeni cu vârsta sub 20 de ani suferă de o afecţiune mintală, ceea ce reprezintă un salt de aproape 33% faţă de acum 15 ani.
Fetele sunt cele mai afectate, una din patru adolescente cu vârste între 15 şi 19 ani declarând că se confruntă cu o problemă de sănătate mintală.
Raportul OMS vine în contextul în care preocupările privind sănătatea mintală a tinerilor au crescut în ultimii ani. Factori precum izolarea socială, pandemia de Covid-19, conflictele geopolitice şi instabilitatea socioeconomică sunt menţionaţi frecvent ca posibili contribuitori la agravarea situaţiei.
La nivel european, accesul la servicii specializate rămâne insuficient, avertizează OMS. Aproximativ un sfert dintre ţări nu dispun de servicii comunitare dedicate sănătăţii mintale a tinerilor, iar una din cinci nu are politici specifice în acest domeniu. Calitatea îngrijirilor în serviciile de sănătate mintală variază semnificativ de la o ţară la alta, existând doar un medic psihiatru la fiecare 76.000 de copii şi adolescenţi.
Dr. João Breda, expert OMS în siguranţa pacientului şi calitatea îngrijirilor, subliniază că raportul reprezintă „un semnal de alarmă”, fiecare copil având dreptul la sprijin adecvat şi îngrijire de calitate.
Documentul este primul care reuneşte date cuprinzătoare privind sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor în cele 53 de ţări din regiunea europeană şi Asia Centrală, şi atrage atenţia asupra necesităţii îngrijirii faţă în faţă. Într-o perioadă în care mulţi tineri apelează la chatboţi cu inteligenţă artificială (AI) pentru suport emoţional, uneori cu consecinţe dramatice, OMS insistă asupra rolului esenţial al serviciilor specializate.
Organizaţia recomandă ţărilor să investească în extinderea serviciilor de sănătate mintală, să adapteze programele existente la nevoile reale ale tinerilor şi să construiască sisteme capabile să răspundă eficient acestei crize în creştere.
Un alt studiu, publicat la începutul anului arăta că tinerii din Insulele Feroe, Islanda şi Danemarca raportau cele mai ridicate niveluri de bunăstare mintală, în timp ce cei din Ucraina, Cipru şi Polonia se situau la polul opus.
Astfel, adolescenţii din teritoriul danez Insulele Feroe au fost cei mai predispuşi să raporteze o stare mintală bună (77%), urmaţi de cei din Islanda (75%) şi Danemarca (72%).
În România, 74% din băieţi au raportat o stare mintală bună şi doar 53% dintre fete. Totuşi, potrivit scorului analizei, tinerii români au o stare mintală satisfăcătoare, deşi fetele s-au situat la limita de jos a scorului, ţinând cont de faptul că fetele au fost mai afectate decât băieţii în toate cele 37 de ţări studiate.
Între timp, adolescenţii din Ucraina au raportat cea mai slabă sănătate mintală, doar 43% fiind clasificaţi ca având o stare bună. Raportul a menţionat că adolescenţii ucraineni au acces limitat la îngrijire psihologică, fiind nevoiţi să se confrunte în mare parte singuri cu traumele provocate de război.
Potrivit experţilor, măsurile luate acum pot consolida rezilienţa generaţiilor viitoare şi pot reduce povara socio-economică a tulburărilor mintale.
