Un nou instrument bazat pe inteligenţă artificială (AI) îi poate ajuta pe medici să identifice din timp persoanele cu risc crescut de insuficienţă cardiacă, înainte ca boala să se manifeste clinic. Tehnologia analizează imaginile obţinute prin tomografie computerizată (CT) şi oferă informaţii suplimentare care nu pot fi observate prin metodele obişnuite.
Insuficienţa cardiacă este o afecţiune severă în care inima nu mai pompează sângele în organism la capacitatea necesară, din cauza unei afectări sau a unor probleme ale muşchiului cardiac. Afecţiunea este frecvent cauzată de leziuni ale inimii produse în urma unui infarct miocardic, fie imediat, fie în timp, însă există şi alte boli cardiovasculare, frecvent asociate cu acumularea de grăsime în ţesuturile din jurul inimii, care afectează muşchiul cardiac şi care pot duce progresiv la insuficienţă cardiacă.
Un instrument inovator de AI poate estima riscul unei persoane de a dezvolta insuficienţă cardiacă cu cel puţin cinci ani înainte de apariţia acestei afecţiuni, potrivit unui studiu coordonat de cercetători de la Universitatea Oxford, care au descoperit că grăsimea din jurul inimii poate acţiona ca un „senzor” al semnalelor timpurii de boală provenite de la inimă, modificându-şi textura şi compoziţia cu mulţi ani înainte de apariţia bolii cardiace.
Cercetătorii afirmă că este primul program capabil să prezică cu acurateţe insuficienţa cardiacă pe baza scanărilor CT cardiace efectuate de rutină pentru evaluarea durerii toracice sau a altor afecţiuni.
Aceste investigaţii sunt realizate frecvent în spitalele britanice din cadrul Ssistemului Naţional de Sănătate (NHS) finanţat de stat, pentru identificarea problemelor cardiace, în special pentru depistarea plăcilor de grăsime din arterele coronare. Potrivit autorilor, aproximativ 350.000 de pacienţi sunt trimişi anual pentru o astfel de scanare în Marea Britanie.
Echipa de cercetare a dezvoltat instrumentul inteligent pentru a identifica modificări ale texturii grăsimii din jurul inimii, care indică faptul că muşchiul cardiac de dedesubt este inflamat şi afectat. Aceste modificări nu pot fi detectate de ochiul uman prin metodele imagistice uzuale.
Studiul, realizat cu finanţare din partea British Heart Foundation (Fundaţia Britanică a Inimii), arată că un sistem de scanare care foloseşte AI poate prezice riscul de insuficienţă cardiacă cu până la cinci ani înainte de apariţia bolii. Cu o acurateţe de 86%, instrumentul detectează modificări ale grăsimii din jurul inimii, invizibile pentru ochiul uman, şi identifică persoanele cu risc crescut.
Instrumentul de inteligenţă artificială a fost antrenat şi validat pe mai mult de 70.000 de persoane din nouă centre medicale, care au fost urmărite timp de zece ani după efectuarea scanărilor CT cardiace. Algoritmul a evaluat textura grăsimii pericardiace (ţesut adipos din jurul inimii), identificând modificări care indică afectarea muşchiului cardiac.
Pe baza acestor analize, sistemul poate semnala medicilor pacienţii cu risc ridicat de insuficienţă cardiacă, ceea ce ar permite intervenţii mai timpurii pentru prevenirea bolii.
Studiul, publicat miercuri, în Journal of the American College of Cardiology - JACC, arată că persoanele din categoria de risc maxim au avut un risc de 20 de ori mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă faţă de cele cu risc scăzut. În plus, aceste persoane au avut o probabilitate de unu din patru de a dezvolta boala în decurs de cinci ani.
Coordonatorul studiului, Charalambos Antoniades, profesor de medicină cardiovasculară la Universitatea Oxford şi cercetător al British Heart Foundation, a descris rezultatele drept un pas important în tratamentul insuficienţei cardiace. El a precizat că metoda ar putea fi extinsă în viitor la orice examinare CT toracică, realizată din orice motiv, nu doar la cele dedicate inimii.
Potrivit cercetătorului, această abordare ar permite medicilor să ia decizii mai bine informate şi să ofere tratamente mai intensive pacienţilor cu risc ridicat.
În prezent, aproximativ 350.000 de pacienţi sunt trimişi anual pentru scanări CT cardiace în cadrul sistemului public de sănătate din Marea Britanie, iar echipa de cercetare analizează posibilitatea implementării tehnologiei la scară largă.
Profesorul Antoniades a adăugat că extinderea utilizării acestui program la nivel naţional ar putea reduce presiunea asupra spitalelor, prin menţinerea pacienţilor într-o stare de sănătate mai bună pentru perioade mai lungi.
Dr. Sonya Babu-Narayan, director clinic al British Heart Foundation, a subliniat că insuficienţa cardiacă este adesea diagnosticată prea târziu, uneori abia la internarea în spital. Acest instrument ar putea ajuta la identificarea precoce a pacienţilor cu risc crescut şi la monitorizarea mai atentă a acestora.
Diagnosticul precoce al insuficienţei cardiace permite o gestionare mai eficientă a bolii şi poate creşte şansele pacienţilor de a trăi mai mult şi într-o stare de sănătate mai bună.
În paralel, autorităţile britanice îşi propun modernizarea sistemului de sănătate prin utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a inteligenţei artificiale, pentru a creşte eficienţa serviciilor medicale.
Se estimează că peste un milion de britanici suferă de insuficienţă cardiacă. Reprezentanţi din industrie susţin că utilizarea mai eficientă a datelor ar putea contribui la reducerea costurilor şi la îmbunătăţirea funcţionării sistemului de sănătate la nivel naţional.
