Infecţia cu SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19 este asociată cu un risc mai mare de boală renală, potrivit unui studiu de mari dimensiuni. Rezultatele arată că persoanele care au avut Covid-19 prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta afecţiuni renale, comparativ cu cele care au avut gripă sau nu au avut niciuna dintre aceste infecţii. Rezultatele sugerează că istoricul de infecţie cu SARS-CoV-2 trebuie luat în calcul în evaluarea riscului pe termen lung pentru boala renală.
Boala renală afectează aproximativ unul din şapte adulţi numai în Statele Unite, potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). În stadiile iniţiale, afecţiunea nu produce de obicei simptome, iar până la 90% dintre persoanele cu boală renală cronică nu ştiu că au suferă de această problemă de sănătate.
În timp, afectarea rinichilor poate duce la insuficienţă renală, infarct miocardic sau AVC (accident vascular cerebral).
O echipă de cercetători de la Penn State College of Medicine a analizat datele a peste trei milioane de adulţi activi profesional din Statele Unite, colectate în perioada 2020–2021 din baza naţională MarketScan, care include solicitări de decontare medicală anonimizate provenite din sistemul de asigurări private de sănătate.
Participanţii au fost împărţiţi în trei grupuri: persoane cu antecedente de Covid-19, persoane cu antecedente de gripă dar fără Covid-19, şi persoane fără un istoric medical privind aceste infecţii. Au fost excluse persoanele diagnosticate anterior cu boală renală. Subiecţii au fost urmăriţi între 180 şi 540 de zile, cu o durată mediană de urmărire de 324 de zile, pentru a identifica apariţia unei leziuni renale acute (afectare bruscă, pe termen scurt a funcţiei rinichilor), a bolii renale cronice sau a bolii renale în stadiu terminal, care necesită dializă sau transplant.
Comparativ cu gripa, istoricul de Covid-19 a fost asociat cu un risc de 2,3 ori mai mare de leziune renală acută şi cu un risc de 1,4 ori mai mare de boală renală cronică. De asemenea, persoanele care au avut Covid-19 au prezentat un risc de 4,7 ori mai mare de insuficienţă renală.
Pentru a reduce influenţa altor factori, participanţii au fost comparaţi în funcţie de vârstă, sex, regiune geografică şi momentul infecţiei, pentru a ţine cont de circulaţia diferitelor variante virale.
Cercetătorii au inclus grupul cu gripă pentru a evalua dacă afectarea renală este o consecinţă frecventă a infecţiilor respiratorii virale sau dacă este specifică infecţiei cu coronavirus. Ambele infecţii au avut un impact asupra sănătăţii rinichilor, însă în cazul gripei efectul a fost descris ca fiind uşor şi temporar.
În schimb, infecţia cu SARS-CoV-2 a fost asociată cu un efect mai persistent, crescând riscul atât de leziune renală acută, care poate apărea în decurs de ore sau zile, cât şi de boală renală cronică şi în stadiu terminal.
Autorii menţionează că acesta este primul studiu de amploare care analizează relaţia dintre Covid-19 şi boala renală într-o populaţie largă şi care compară direct aceste asocieri cu cele observate în cazul gripei.
Rezultatele sunt în concordanţă cu rapoarte de caz şi studii observaţionale anterioare, precum şi cu cercetări realizate în populaţii specifice, cum ar fi pacienţii spitalizaţi.
Într-un studiu anterior, publicat în revista eBioMedicine, aceeaşi echipă a dezvoltat modele de învăţare automată care includ istoricul de infecţie cu SARS-CoV-2 ca una dintre cele nouă variabile utilizate pentru a estima riscul de boală renală. Noile modele au demonstrat o capacitate mai bună de a identifica persoanele cu risc de leziune renală acută şi boală renală cronică, comparativ cu modelele anterioare, care foloseau de obicei 20–30 de variabile şi nu includeau istoricul de boală Covid-19.
Autorii subliniază că, deşi pandemia a trecut de faza acută, istoricul de Covid-19 rămâne o variabilă importantă în evaluarea impactului pe termen lung asupra funcţiei renale. Ei arată că alte studii au descris posibile mecanisme prin care SARS-CoV-2 poate afecta rinichii, inclusiv faptul că celulele renale exprimă în cantităţi mari receptorii utilizaţi de virus pentru a pătrunde în celule şi produc enzime care facilitează acest proces.
Potrivit cercetătorilor, persoanele care au avut Covid-19 ar putea necesita monitorizarea mai frecventă şi pe termen mai lung a funcţiei renale, pentru a permite depistarea precoce şi eventuale intervenţii preventive, în special în cazul celor cu factori predispozanţi precum diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială.
Echipa intenţionează să continue testarea şi rafinarea modelelor de învăţare automată şi să dezvolte, în viitor, o aplicaţie care să-i ajute pe medici să identifice pacienţii cu risc crescut de boală renală.
Rezultatele studiului au fost publicate miercuri, în revista Communications Medicine.
