Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR) anunţă accesul public la Raportul interactiv al aplicaţiei CVP - Calitatea Vieţii Profesionale. Raportul oferă, pentru prima dată, acces public la o ierarhizare a spitalelor publice din România din perspectiva celor care lucrează în ele: angajaţii.
Clasamentul este construit exclusiv pe baza auto-evaluărilor voluntare, anonime şi confidenţiale ale personalului din sănătate, agregate la nivel de unitate sanitară, şi este prezentat pe 19 dimensiuni ale calităţii vieţii profesionale (scoruri 0-100). Rezultatele publice în acest moment se bazează pe aproape 2.000 de auto-evaluări realizate de medici, asistente, personal auxiliar şi TESA din peste 300 de unităţi sanitare, acoperind toate judeţele.
În timp ce ANMCS evaluează calitatea organizaţională şi clinică din perspectiva standardelor instituţionale, CVP aduce o evaluare complementară: calitatea locului de muncă din perspectiva angajaţilor - un indicator esenţial pentru retenţia personalului şi pentru siguranţa pacientului.
Din perspectiva angajaţilor am putea considera că construim o listă a spitalelor în care s-ar putea să nu-şi dorească să lucreze. Acum, fiecare angajat are acces la informaţia privitoare la locul exact unde se află spitalul său într-o ierarhie a calităţii vieţii profesionale. Nu mai suntem în etapa presupunerilor, ci avem date care arată clar unde managementul eşuează în a-şi proteja resursa umană.
CIFRE-CHEIE DIN CERCETARE
Scor total CVP naţional 48,5 / 100 (zona problematică) - personalul dă sistemului nota 4,85 din 10
Supraîncărcare cu muncă (D2) 82% din spitale în zona critică (D2 = 29,9 / 100)
Intenţie de plecare (D17) O treime din angajaţi iau în considerare activ plecarea din sistem
Vulnerabilitate medico-legală 71% din spitale în zona critică - personalul nu se simte protejat
Satisfacţie profesională 67,3 - singura dimensiune acceptabilă. Angajaţii încă iubesc meseria, dar sistemul testează această vocaţie la limită
Spitalele de referinţă (SCJU) Cele mai proaste scoruri CVP (43,3) - cu cât un spital e mai complex, cu atât personalul percepe mai negativ condiţiile
Completări în primele 48h
Peste 720 respondenţi din 205 unităţi sanitare în primele 48 ore de la lansarea din 27.02.2026
Ce aduce nou raportul interactiv
1. Primul clasament public al spitalelor din perspectiva angajaţilor. Fiecare spital poate fi acum comparat cu altele pe 19 dimensiuni. Un angajat care caută loc de muncă poate verifica scorul spitalului înainte de a aplica. Un manager poate vedea unde se situează faţă de media naţională.
2. Filtrare pe judeţ, unitate şi categorie profesională. Orice angajat poate selecta judeţul, spitalul şi categoria sa profesională pentru a obţine un diagnostic personalizat.
3. Date actualizate continuu. Spre deosebire de studiile punctuale, platforma CVP colectează date în timp real. Cu fiecare completare, imaginea devine mai precisă. Chestionarul rămâne deschis la cvps.ro.
4. Acces liber, anonim şi gratuit. Nu este nevoie de cont, de aprobări sau de permisiunea conducerii. Orice angajat din sănătate poate completa chestionarul şi contribui la imaginea spitalului său.
De ce contează - contextul actual
În contextul unui deficit de peste 51.000 de angajaţi şi al reducerii unei serii de drepturi salariale sporurilor r, aceste date pun cifre concrete pe ceea ce angajaţii din sănătate simt de ani de zile.
Aproape 3 din 4 angajaţi evaluează condiţiile de muncă drept problematice sau critice. O treime iau în considerare activ plecarea din sistem. Aceste cifre nu mai pot fi ignorate.
Nu mai este vorba de impresii sau reclamaţii. Acum avem un instrument ştiinţific, cu 19 dimensiuni măsurabile, care arată exact unde doare. Şi doare peste tot - dar nu în mod egal. Unele spitale sunt în prag de colaps, altele demonstrează că se poate şi altfel.
Relevanţă pentru angajaţii din sănătate
- Oferă un reper comparativ: fiecare angajat poate vedea cum se poziţionează spitalul său pe fiecare dimensiune - de la supraîncărcare şi resurse până la leadership, respect, siguranţă şi sprijin instituţional.
- Transformă experienţa trăită la locul de muncă în date: o bază solidă pentru dialog social, negocieri, planuri de retenţie şi intervenţii manageriale ţintite.
- Funcţionează ca instrument de auto-evaluare: fiecare angajat îşi poate compara propriul profil cu mediile agregate şi identifică zone de risc (burnout, intenţie de plecare, vulnerabilitate medico-legală).
- Un angajat care caută loc de muncă poate verifica scorul spitalului înainte de a aplica. Un manager poate vedea unde se situează faţă de media naţională.
Relevanţă pentru pacienţi şi publicul larg
Calitatea vieţii profesionale nu este doar o problemă internă. Cercetarea demonstrează o legătură directă între condiţiile în care lucrează echipele medicale şi calitatea îngrijirilor. Corelaţia statistică dintre încărcarea cu muncă (D2) şi calitatea percepută a îngrijirilor (D16) este r = 0,534 - cea mai puternică asociere din studiu.
Tradus simplu: un spital cu personal epuizat este un spital în care riscul de erori creşte. Clasamentul publicat nu este doar o informaţie pentru angajaţi, ci este o informaţie pentru fiecare pacient şi pentru fiecare cetăţean care vrea să înţeleagă de ce sistemul sanitar românesc funcţionează aşa cum funcţionează.
LANSAREA CONCLUZIILOR STUDIULUI
Concluziile finale ale studiului CVP, împreună cu date suplimentare privind evaluarea unităţilor sanitare de către angajaţi, vor fi prezentate public în cadrul unei conferinţe dedicate relaţiilor de muncă. Evenimentul va reuni reprezentanţi ai personalului din sănătate, manageri de unităţi sanitare, autorităţi şi parteneri de dialog social.
Context: Aplicaţia CVP
Instrumentul CVP (Calitatea Vieţii Profesionale în Sănătate) a fost dezvoltat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea" (CCDSS), sub egida Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" din România.
Instrumentul măsoară 19 dimensiuni ale calităţii vieţii profesionale: satisfacţie şi sens, încărcare cu muncă, program şi gărzi, condiţii şi resurse, sănătate ocupaţională, autonomie, leadership, climat de echipă, respect, dezvoltare, recunoaştere, echilibru viaţă-muncă, integritate, participare, vulnerabilitate medico-legală, calitate percepută a îngrijirilor, intenţie de plecare, satisfacţie salarială şi securitate a locului de muncă.
Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR)
Instrument CVP
Raport interactiv
Conferinţă - lansare concluzii
