PRISA solicită guvernului eliminarea discriminării fiscale: TVA redusă de 11% pentru suplimentele alimentare - o necesitate pentru sprijinirea sănătăţii publice prin prevenţie

PRISA solicită guvernului eliminarea discriminării fiscale: TVA redusă de 11% pentru suplimentele alimentare - o necesitate pentru sprijinirea sănătăţii publice prin prevenţie

Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) solicită ferm guvernului eliminarea discriminării fiscale şi includerea suplimentelor alimentare reglementate în categoria produselor eligibile pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 11%, în contextul noii politici fiscale care intră în vigoare începând cu luna august.

Potrivit legislaţiei actuale, deşi suplimentele sunt produse notificate conform normelor UE şi fac parte din categoria alimentelor, acestea sunt injust excluse de la această facilitate fiscală aplicabilă însă în continuare nu doar altor produse alimentare ci şi altor categorii de produse destinate consumului uman şi sănătăţii, precum medicamentele. Deşi suplimentele alimentare se află la intersecţia dintre alimente şi medicamente – ambele beneficiare ale cotei reduse de TVA – doar această categorie a fost exceptată de la facilitatea fiscală. Astfel, categoria suplimentelor alimentare a fost afectată de cea mai abruptă creştere a TVA-ului comparativ cu orice alt sector.

PRISA consideră că această măsură reprezintă o formă de discriminare fiscală, lipsită de analiză de impact social şi economic, care afectează negativ industria de profil, descurajează prevenţia şi limitează accesul consumatorilor la soluţii de susţinere a sănătăţii.

Suplimentele alimentare –  un pilon al prevenţiei în sănătatea publică

Suplimentele sunt produse alimentare, conform legislaţiei europene, care completează regimul alimentar normal. Ele conţin nutrienţi esenţiali (vitamine, minerale, probiotice, extracte vegetale etc.) în forme concentrate, ale căror beneficii pentru sănătate sunt validate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi susţinute de dovezi ştiinţifice.

Cu toate acestea, în prezent, suplimentele sunt tratate fiscal la fel ca produsele cu potenţial dăunător pentru organism. În acelaşi timp, paradoxal, noile reglementări CNA, le supun unor restricţii de comunicare mai exigente decât cele aplicate medicamentelor. Această abordare contradictorie afectează claritatea reglementării şi necesită o revizuire fundamentată şi echilibrată.

Excluderea suplimentelor de la cota redusă de TVA nu este în acord cu bunele practici europene şi afectează sănătatea publică

  • Suplimentele alimentare sunt produse reglementate, cu beneficii pentru sănătate recunoscute conform prevederilor legale, nu produse nocive. Acestea sunt notificate şi evaluate înainte de punerea pe piaţă de către autorităţile competente;
  • Excluderea lor de la cota redusă încalcă principiul neutralităţii fiscale prevăzut în legislaţia UE;
  • În alte state UE unde se fac eforturi consistente pentru creşterea gradului de prevenţie în sănătatea publică – precum Franţa, Germania, Polonia, Italia – suplimentele beneficiază de cote reduse de TVA;
  • Creează o discriminare fiscală faţă de produse similare, precum alimente fortificate sau cele cu  destinaţie nutriţională specială;
  • Măsura descurajează prevenţia şi consumul responsabil, afectând negativ sănătatea publică.

Date relevante privind consumul de suplimente şi sănătatea publică:

  • Potrivit unui studiu Cegedim (2024), consumul mediu pe cap de locuitor de suplimente în România este de doar 35,42 euro, faţă de media UE de 89 euro – cu 60% mai puţin.
  • Românii se confruntă frecvent cu deficienţe de vitamina D3 (până la 90%), zinc, magneziu şi complex de vitamine B, în special în rândul vegetarienilor sau veganilor, cu impact negativ asupra sănătăţii.
  • România se află pe locul 3 în UE la decese prevenibile şi pe locul 1 la decese din cauze tratabile, conform Raportului Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană – 2024, realizat de Comisia Europeană.

În plus, majoritatea suplimentelor nu conţin zahăr adăugat peste limitele stabilite de regimul de taxare şi sunt formulate în concordanţă cu obiectivele politicilor de sănătate publică. Încadrarea fiscală a suplimentelor alimentare în aceeaşi categorie cu produsele alimentare cu exces de zahăr contravine scopului declarat al reformei fiscale – acela de a încuraja consumul de produse benefice pentru sănătate. Aceasta accentuează incoerenţa măsurii fiscale actuale şi nevoia urgentă de revizuire.

O abordare fiscală inechitabilă încurajează comerţul ilicit şi afectează competitivitatea companiilor conforme. Aplicarea cotei de TVA de 21% poate genera dezechilibre competitive, favorizând importurile şi comerţul ilicite, ceea ce reduce predictibilitatea pentru companiile care respectă legislaţia.

Solicitările PRISA către guvernul României:

  1. Modificarea  urgentă a legislaţiei fiscale prin includerea suplimentelor în categoria produselor eligibile pentru cota redusă de TVA de 11%, în conformitate cu Directiva 2006/112/CE şi cu practica altor state europene (Franţa, Germania, Italia, Polonia).
  2. Iniţierea de consultări publice reale între autorităţi (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor) şi reprezentanţi ai industriei de suplimente pentru clarificarea cadrului fiscal aplicabil acestei categorii şi fundamentarea unor măsuri echitabile.
  3. Organizarea de audieri parlamentare, în comisiile de specialitate, pentru evaluarea transparentă a impactului măsurii.

Solicităm guvernului eliminarea discriminării fiscale prin aplicarea cotei corecte de TVA de 11% pentru suplimentele alimentare – produse reglementate şi recomandate de comunitatea medicală pentru prevenţie şi susţinerea sănătăţii. Menţinerea cotei de 21% limitează accesul românilor la aceste soluţii şi poate agrava o situaţie deja critică. România este pe locul 3 în UE la decese prevenibile şi pe locul 1 la decese din cauze tratabile, conform Raportului Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană 2024, realizat de Comisia Europeană. Această eliminare a tratamentului fiscal inechitabil reprezintă un pas necesar pentru alinierea României la practicile europene şi pentru susţinerea sănătăţii publice prin prevenţie. Suntem deschişi la dialog şi colaborare cu autorităţile pentru a găsi cele mai bune soluţii în beneficiul românilor şi al sistemului public de sănătate,a declarat Consiliul Director al PRISA.

Despre Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA)

Înfiinţată în anul 2000, PRISA este prima asociaţie din România dedicată exclusiv industriei suplimentelor alimentare, având statut de patronat din 2011. Organizaţia promovează autoreglementarea prin Codul de etică şi Codul privind bunele practici în etichetarea şi publicitatea suplimentelor alimentare.

În noiembrie 2024, PRISA a lansat campania “Informare, apoi suplimente alimentare” şi platforma www.infosuplimente.ro pentru a sprijini consumatorii şi pacienţii din România să consume suplimentele în mod informat şi responsabil – ca parte a unui stil de viaţă sănătos, alături de o alimentaţie echilibrată, de mişcare şi echilibru emoţional.

Membrii PRISA sunt: Alevia, Boost4Life, Bioeel Manufacturing, Naturpharma Products, Nestlé, Pharma Brands, Pro Teleshop Expert, Queisser Pharma, Republica Bio, Secom® Healthcare, Stada România, Sun Wave Pharma, Vedra International, Zdrovit - companii care reprezintă aproximativ 40% din piaţa de suplimente din România.

PRISA colaborează activ cu autorităţile naţionale şi este membru al principalelor organizaţii internaţionale de profil: Food Supplements Europe (FSE) şi Internaţional Alliance of Dietary/Food Supplement Association (IADSA). 

viewscnt