Prevenţia cancerului de sân rămâne un comportament rar şi fragmentat chiar şi în rândul femeilor care, teoretic, au acces la informaţie, servicii medicale şi educaţie. Asociaţia CREDU publică rezultatele unui studiu realizat online în rândul a 555 de femei din România, cu scopul de a înţelege în profunzime, de ce prevenţia este, în practică, greu de urmat, chiar şi de către cele mai informate segmente ale populaţiei.
Concluzii relevante:
- 27.4% dintre femei nu au fost niciodată la un control pentru sănătatea sânilor, în ciuda accesului la informaţie şi servicii.
- 67% nu discută cu nimeni despre faptul că amână investigaţiile — semn al unei izolări emoţionale şi sociale în jurul prevenţiei.
- Doar 28.3% fac controale regulate, iar 39.8% au fost la investigaţii abia în 2024, semnalând o activare recentă, dar insuficient structurată.
- 60% dintre participante au mers la control din proprie iniţiativă, nu din recomandarea medicului — indicând o lipsă de sprijin sistematic.
- 80% solicită informare clară şi constantă
- 75% consideră costurile o barieră majoră.
Acest studiu fost conceput ca o analiză aplicată, centrată pe un segment strategic de populaţie: femeile cu vârste între 31 şi 60 de ani, active profesional, preponderent din mediul urban, cu acces digital şi nivel de educaţie cel puţin mediu. Alegerea nu a fost întâmplătoare: dacă prevenţia întâmpină obstacole semnificative chiar în rândul acestui grup, este foarte probabil ca dificultăţile să fie mai profunde, legate de coerenţa intervenţiilor, claritatea traseelor de sănătate şi sprijinul real oferit în luarea deciziilor medicale.
„Studiul ne arată că femeile nu spun «nu» prevenţiei, ci mai degrabă «nu ştiu cum», «nu e clar», «nu e momentul», nu pentru că nu le pasă, ci pentru că parcursul e încă neclar, fragmentat şi adesea perceput ca inaccesibil. Nu e vorba de indiferenţă, ci de confuzie şi lipsă de sprijin practic. Multe femei nu primesc îndrumări clare şi empatice, iar traseul până la investigaţie rămâne neclar. Avem nevoie de o nouă cultură a prevenţiei: una care nu se limitează la informare generală, ci care asigură trasee clare către investigaţii, sprijin din partea medicilor şi mesaje adaptate realităţii femeilor – simple, repetitive şi de încredere”, consideră Oana Voicu, preşedinta Asociaţiei CREDU.
Alte date relevante din cercetare:
- 81.6% au încredere în ginecologi/oncologi, dar doar 36.3% în medicii de familie, care ar trebui să joace un rol esenţial în prevenţie.
- 62.3% consideră foarte utile SMS-urile de reamintire, 49.7% ar dori newslettere lunare, iar 44.7% spun că poveştile reale le-ar ajuta să ia decizia de a merge la control.
- Caravanele mobile sunt apreciate, dar nu suficiente: femeile cer programări online simple, investigaţii decontate, spaţii de consiliere psihologică şi sprijin comunitar.
Studiul include şi o cartografiere detaliată a barierelor psihologice şi logistice: de la teama de diagnostic la lipsa de empatie, programări greoaie şi lipsa unei culturi a conversaţiei despre sănătatea sânilor.
Studiul a fost realizat în cadrul programului „Tu ai făcut investigaţiile la sân anul acesta?” (ediţia a II-a), o iniţiativă de informare, acţiune şi solidaritate pentru prevenţia cancerului mamar în România. Pe lângă datele cantitative, cercetarea a inclus şi o analiză calitativă extinsă, cu peste 300 de mărturii emoţionante din partea femeilor privind teama, ruşinea, lipsa de îndrumare şi dorinţa de schimbare. Rezultatele complete, analiza calitativă, recomandările strategice şi interpretarea sociologică sunt disponibile aici: www.investigatii-sân.ro
Despre Asociaţia CREDU
Asociaţia CREDU este o organizaţie non-profit dedicată promovării educaţiei pentru sănătate şi dezvoltării de intervenţii bazate pe dovezi în domeniul sănătăţii publice. Activitatea sa cuprinde programe educaţionale în şcoli (Detectivii Sănătăţii, Alegeri Sănătoase), campanii de prevenţie adresate publicului larg şi cercetări aplicate care susţin elaborarea de politici de sănătate relevante.
Prin proiectele sale, CREDU urmăreşte să crească gradul de alfabetizare în sănătate, să contribuie la prevenirea bolilor cronice şi să promoveze comportamente sănătoase în rândul tuturor categoriilor de vârstă – de la copii la adulţi activi şi vârstnici.
