În 2025, anul în care lumea marchează 65 de ani de la apariţia primei pilule contraceptive, România continuă să se confrunte cu o realitate în care ruşinea, miturile şi lipsa educaţiei sexuale cântăresc mai greu decât inovaţiile medicale. În timp ce în alte ţări se testează alte opţiuni contraceptive faţă de cele disponibile la acest moment, mulţi tineri români nu cunosc anumite opţiuni/metode contraceptive sau evită pilulele contraceptive de teama efectelor secundare „auzite de la alţii”.
Platforma Planifică Neprevăzutul, una dintre cele mai longevive şi accesate resurse de educaţie sexuală din România, marchează Ziua Mondială a Contracepţiei 2025 cu un apel: educaţia sexuală trebuie să devină parte din viaţa fiecărui adolescent. Riscurile pentru sănătatea lor reproductivă sunt reale, în vreme ce alegerile informate rămân o raritate.
„Deşi metodele contraceptive moderne sunt mai sigure, variate şi eficiente ca niciodată, România rămâne captivă în mituri şi temeri învechite. Tinerii au acces la internet, dar nu şi la discuţii reale cu adulţi bine intenţionaţi şi informaţi. Informaţia circulă, dar rareori este verificată. Mulţi caută soluţii personalizate, adaptate propriilor nevoi, însă, în lipsa unei ghidări adecvate, alegerile sunt adesea influenţate de un marketing abil, nu de cunoaştere şi discernământ.”, relatează dr. Elena Ucenic, medic primar obstetrică-ginecologie şi consultant medical al platformei.
Datele colectate de Planifică Neprevăzutul în perioada 2021–2024 indică faptul că doar 14% dintre adolescenţi folosesc pilula contraceptivă, în timp ce 42% declară că se tem de posibile efecte secundare, cum ar fi creşterea în greutate sau schimbările de dispoziţie. Alte 39 de procente menţionează mituri persistente despre hormoni, infertilitate sau „distrugerea ovarelor”. În 2023, jumătate dintre adolescenţi recunoşteau că nu au vorbit niciodată cu părinţii lor despre sex sau contracepţie, iar, în 2022, unul din patru tineri afirma că a apelat cel puţin o dată la contracepţia de urgenţă.
Un raport realizat de organizaţia „Plan International” în 2024 privind sănătatea sexuală şi reproductivă evidenţiază în cazul României o perspectivă îngrijorătoare: aproximativ 50% dintre femeile aflate la vârstă reproductivă folosesc metode contraceptive moderne, în timp ce restul se bazează pe metode tradiţionale sau nu utilizează nicio formă de protecţie. Raportul arată că lipsa accesului constant la informaţii şi servicii medicale contribuie la un număr ridicat de sarcini neplanificate şi la perpetuarea inegalităţilor între mediul urban şi cel rural. În plus, lipsa unui cadru educaţional coerent şi constant face ca adolescenţii să depindă de surse de informare neoficiale (prieteni, social media), ceea ce perpetuează mituri şi temeri legate de contracepţie şi sănătate sexuală.
În 1960, pilula contraceptivă a fost aprobată oficial în SUA, marcând începutul unei epoci în care femeile puteau decide pentru prima dată, în mod real şi controlat, dacă şi când vor să devină mame. Astăzi, la mai bine de şase decenii distanţă, progresul medical a dus la metode contraceptive de nouă generaţie, mai eficiente şi cu mai puţine efecte secundare însă aceste opţiuni rămân irelevante acolo unde educaţia lipseşte sau e blocată de prejudecăţi.
„Tinerii nu au nevoie de explicaţii complicate, ci de răspunsuri sincere şi sigure. Mulţi dintre ei îşi doresc să se informeze, dar nu au un cadru în care să o facă fără judecată sau presiune. Dacă nu suntem acolo să le răspundem, o va face TikTok-ul – şi nu întotdeauna cu rezultate bune.”, mai spune dr. Elena Ucenic.
Acelaşi semnal de alarmă îl trage psihologul Mihai Copăceanu, susţinător al platfomeni Planifică Neprevăzutul: „În cabinet, cele mai interesante discuţii pe care le am atât cu adolescenţii, dar şi cu tinerii şi adulţii, sunt cele despre despre viaţa sexuală, ceea ce arată nevoia tuturor de informaţii, dar mai ales de susţinere. Din păcate, majoritatea celor cu care lucrez nu folosesc nicio metodă contraceptivă, barierele fiind legate de prejudecăţi şi idei false, cu consecinţe serioase asupra cuplurilor. În lipsa unor politici publice eficiente, rolul asociaţiilor devine cu atât mai important pentru a promova sănătatea sexuală şi o viaţă trăită în siguranţă.”
Planifică Neprevăzutul continuă să ofere un spaţiu sigur pentru întrebări şi informaţii verificate, dar adevărata schimbare se construieşte atunci când tehnologia se împleteşte cu implicarea reală a părinţilor, profesorilor şi autorităţilor. Doar printr-o colaborare deschisă şi constantă putem transforma educaţia sexuală într-un proces accesibil, adaptat vârstei, lipsit de prejudecăţi şi ruşine. Astfel, informaţia corectă ajunge la cei care au nevoie de ea cel mai mult, iar tinerii cresc mai încrezători, mai protejaţi şi mai pregătiţi pentru viaţă.
