Ziua Mondială a Contracepţiei, celebrată anual pe 26 septembrie la nivel global, are ca obiectiv creşterea gradului de conştientizare şi facilitarea accesului fiecărei persoane la informaţiile necesare pentru alegerea metodei contraceptive potrivite, în funcţie de propriul stil de viaţă, planurile de viitor şi starea de sănătate.
Utilizarea metodelor contraceptive este esenţială pentru reducerea sarcinilor nedorite şi a avorturilor, contribuind, totodată, la scăderea ratelor de mortalitate maternă şi infantilă. Metodele moderne de contracepţie sunt sigure şi foarte eficiente atunci când sunt utilizate corect şi în mod regulat. Unele metode contraceptive aduc beneficii suplimentare pentru sănătate, dincolo de prevenirea sarcinii, de exemplu pilulele contraceptive pot ajuta la reglarea ciclului menstrual, reducerea durerilor şi a fluxului menstrual abundent şi reducerea riscului de cancer ovarian şi de endometru [1].
La nivel global, tot mai multe femei aleg să evite o sarcină pe perioade mai lungi din viaţa reproductivă. Numărul femeilor cu nevoi de planificare familială (căsătorite sau aflate într-o relaţie, ori necăsătorite dar active sexual, fertile şi cu intenţia de a amâna sau evita o sarcină) a crescut de la 0,7 miliarde în 1990 la 1,1 miliarde în 2021 (+62%) [2], iar utilizarea metodelor moderne de contracepţie a urcat cu 58% în ultimele trei decenii, ajungând la 871 milioane de femei în anul 2024. Astăzi, aproape 78% dintre femeile de 15–49 de ani care doresc să evite o sarcină folosesc o metodă modernă, însă peste 250 de milioane rămân fără acces la contracepţie modernă (Naţiunile Unite, 2024) [3].
În România, prevalenţa estimată a utilizării contracepţiei în rândul cuplurilor căsătorite sau aflate în uniune consensuală este de aproximativ 70%. Totuşi, nevoia neacoperită pentru o metodă modernă de contracepţie la femeile de vârstă fertilă rămâne ridicată, situându-se la 26,5% [4].
Cunoaşterea metodelor contraceptive este primul pas către alegeri sănătoase. Există numeroase opţiuni, fiecare cu propriile avantaje şi niveluri de eficienţă. Dispozitivele intrauterine (DIU – steriletul), implanturile şi sterilizarea sunt foarte eficiente şi oferă protecţie pe termen lung. Pilulele, injecţiile, plasturii şi inelele vaginale necesită utilizare regulată şi au o eficienţă atunci când sunt administrate corect. Prezervativele previn sarcina dacă sunt folosite consecvent şi reprezintă singura metodă care protejează şi împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv HIV, chlamydia, gonococul şi trichomonasul. În cazul HPV, prezervativul poate reduce riscul de transmitere, dar nu oferă protecţie completă (motiv pentru care vaccinarea anti-HPV este o măsură suplimentară esenţială de prevenţie). Există şi metode naturale, bazate pe monitorizarea fertilităţii sau pe metoda retragerii, însă acestea au o eficienţă mai scăzută.
Tinerii au nevoie de o atenţie specială. Raportul internaţional HBSC 2021/2022 arată că România se află printre ţările cu cea mai ridicată frecvenţă a utilizării prezervativului la vârsta de 15 ani, în rândul celor care şi-au început viaţa sexuală (75% dintre băieţi – peste media europeană de 61% – şi 67% dintre fete, cu 10 puncte procentuale peste media europeană de 57%) [5]. Totuşi, în ciuda acestei creşteri a utilizării metodelor eficiente de contracepţie, aproximativ 25% dintre băieţi şi peste 30% dintre fete nu folosesc protecţie eficientă, expunându-se riscului de sarcini nedorite şi infecţii .
Pentru a preveni aceste riscuri, este esenţial ca tinerii să fie sprijiniţi să ia decizii informate privind comportamentul lor sexual. Amânarea începerii vieţii sexuale sau alegerea abstinenţei reprezintă opţiuni valide şi un drept personal, la fel de importante ca utilizarea metodelor contraceptive. Accesul la informaţii corecte şi sprijinul din partea familiei, şcolii şi profesioniştilor din sănătate îi ajută pe adolescenţi să îşi protejeze sănătatea şi să îşi construiască un viitor în siguranţă.
Sarcinile la adolescente reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Acestea implică riscuri crescute atât pentru mamă, cât şi pentru copil: greutate mică la naştere, naştere prematură, deces perinatal şi deces matern [6]. La nivel global, complicaţiile din timpul sarcinii şi naşterii constituie principala cauză de deces în rândul fetelor de 10–19 ani (OMS) [7]. Dincolo de impactul medical, naşterea la vârste fragede are consecinţe sociale serioase: abandon şcolar, limitarea oportunităţilor educaţionale şi profesionale, precum şi dificultăţi economice şi emoţionale pe termen lung.
În România, rata natalităţii la fete de 10–14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, iar la grupa de vârstă 15–19 ani este de 3,4 ori mai mare [8]. Din cele 148.916 naşteri înregistrate în 2024, 13.816 (9,28%) au fost la mame sub 19 ani: 594 de fete sub 15 ani şi 13.222 adolescente cu vârsta între 15–19 ani. Aproape 1 din 10 copii născuţi în România are o mamă minoră (INS – Evenimente demografice, 2024) [9].
Este nevoie în continuare de informare şi acces la metode contraceptive sigure, pentru ca fiecare persoană să îşi poată proteja sănătatea şi viitorul prin decizii informate.
Cum nevoile de planificare familială se schimbă de-a lungul vieţii, sfatul medical ajută la alegerea metodei potrivite fiecare persoană.
„Informează-te! Alege metoda potrivită pentru tine
şi asigură-te că o foloseşti corect şi de fiecare dată!”
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP)
Surse bibliografice:
[1] World Health Organization Department of Sexual and Reproductive Health and Research (WHO/SRH) and Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health/ Center for Communication Programs (CCP), Knowledge SUCCESS. Family Planning: A Global Handbook for Providers (2022 update). Baltimore and Geneva: CCP and WHO; 2022. https://cdn.who.int/media/docs/default-source/reproductive-health/contraception-family-planning/family-planning-a-global-handbook-for-providers-2022.pdf
