Asociaţiile de pacienţi semnalează scăderea cu 47% într-o lună a investigaţiilor de monitorizare decontate pentru pacienţii cronici, ca urmare a unor modificări legislative intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026. Acestea solicită Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să intervină de urgenţă după blocajele apărute în accesul pacienţilor cronici la investigaţii paraclinice de înaltă performanţă.
Asociaţiile de pacienţi atrag atenţia că, în urma modificărilor legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, pentru pacienţii care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8, sistemul decontează o singură investigaţie de înaltă performanţă sau de medicină nucleară pe an.
În practică, această limitare a afectat direct accesul la investigaţii esenţiale pentru pacienţii cronici.
“Primele efecte sunt deja vizibile. Potrivit datelor colectate de la nivelul furnizorilor de servicii paraclinice de radiologie şi imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigaţiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu aproximativ 47% faţă de media trimestrului IV din 2025”, se arată într-un comunicat transmis de mai multe asociaţii de pacienţi, la iniţiativa Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN).
Potrivit datelor colectate, scăderile sunt semnificative inclusiv în patologii în care medicii au nevoie, în mod obişnuit, de evaluări repetate pe parcursul aceluiaşi an: -58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare, -46% pentru bolile neurologice şi -45% pentru bolile cerebrovasculare.
Pentru pacienţi, această situaţie înseamnă investigaţii amânate, monitorizare întârziată şi, în multe cazuri, costuri suportate direct din buzunar pentru servicii care ar trebui să fie accesibile prin sistemul public, avertizează asociaţiile.
„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă şi monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie şi complicaţii creşte. Vorbim despre oameni tineri, între 20 şi 40 de ani, activi profesional şi familial, pentru care accesul rapid la investigaţii poate face diferenţa dintre autonomie şi dizabilitate”, a declarat preşedintele APAN, Eduard Pletea.
Situaţia este agravată de lipsa unor clarificări unitare privind aplicarea noilor reguli. În lipsa unui răspuns clar din partea autorităţilor, furnizorii au ajuns să aplice reguli diferite, iar pacienţii sunt trimişi să refacă bilete de trimitere, să semneze declaraţii pe proprie răspundere sau se lovesc pur şi simplu de refuzul unor investigaţii, potrivit asociaţiilor.
În acelaşi timp, nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu le permite furnizorilor să verifice simplu dacă pacientul a beneficiat deja de o astfel de investigaţie în anul respectiv.
În acest context, organizaţiile de pacienţi solicită revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigaţiilor de tip Monitor M3-M8, posibilitatea decontării distincte a tuturor investigaţiilor recomandate pe acelaşi bilet de trimitere şi exceptarea de la această limitare a pacienţilor pentru care monitorizarea repetată este esenţială.
De asemenea, asociaţiile cer clarificarea imediată şi unitară a modului de aplicare a legislaţiei pentru toţi furnizorii şi asigurarea unui acces real, predictibil şi echitabil la investigaţiile de monitorizare.
Scrisoarea deschisă a fost semnată de reprezentanţii mai multor asociaţii de pacienţi: Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), Asociaţia Sănătate pentru Comunitate, Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID), Asociaţia Copiilor şi Tinerilor Diabetici Mureş (ASCOTID), Asociaţia Învingătorii Sclerozei Multiple (AISM).
Demersul este susţinut public şi de Alianţa Naţională pentru Boli Rare (ANBRaRo) şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
