Oamenii de ştiinţă au identificat o categorie necunoscută până acum de celule imune care ar putea sta la baza dezvoltării afecţiunilor alergice. Această descoperire are potenţialul de a schimba modul în care este abordată prevenţia alergiilor la copii.
Noi cercetări, publicate în revista Allergy, oferă o nouă perspectivă asupra modului în care sistemul imunitar se formează în primii ani de viaţă şi o explicaţie pentru faptul că, în mediul urban, copiii sunt mai predispuşi la alergii.
Sub conducerea cercetătorilor de la Departamentul de Pediatrie al Centrului Medical Universitar din Rochester (URMC), studiul recent a identificat o subpopulaţie unică de celule T, cunoscute sub denumirea de celule helper de tip 2 (Th2), cu caracteristici moleculare distincte.
Celulele T sunt celulele fundamentale ale sistemului imunitar care luptă împotriva infecţiilor, dar există dovezi că acest subtip specific recunoaşte anumite alimente ca fiind alergene şi le atacă, notează autorii.
„Niciun alt tip de celule T descris până acum în acest context nu a prezentat un profil inflamator atât de accentuat", a declarat Järvinen-Seppo, şefa secţiei de Alergologie şi Imunologie Pediatrică de la Spitalul de Copii Golisano, din cadrul UR Medicine, citată într-un comunicat.
Aceste celule au fost identificate mai frecvent la sugarii din mediul urban care au dezvoltat ulterior alergii, sugerând că ar putea reprezenta un biomarker predictiv sau chiar un mecanism declanşator al bolilor alergice.
Studiul a comparat probe de sânge ale unor sugari din mediul urban cu cele ale copiilor dintr-o comunitate rurală din statul New York, Old Order Mennonites (OOM), cunoscuţi pentru ratele scăzute de alergii.
Cercetătorii au descoperit că, în timp ce sugarii din mediul urban aveau niveluri mai ridicate de celule Th2 agresive, sugarii OOM aveau mai multe celule T de reglare (Tregs), care ajută la menţinerea echilibrului sistemului imunitar şi reduc probabilitatea reacţiilor alergice.
Cercetătorii speculează că diferenţele în dezvoltarea microbiomului intestinal între cele două populaţii, precum şi expunerea mai mare la bacterii „sănătoase” în cazul copiilor din mediul rural ar putea oferi o explicaţie şi subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a identifica o cauză posibilă.
„Mediul rural, bogat în expunere microbiană, pare să susţină dezvoltarea unui sistem imunitar mai tolerant. În schimb, mediul urban poate favoriza apariţia unor celule imune pregătite pentru inflamaţie alergică”, au concluzionat autorii.
Această cercetare face parte dintr-o investigaţie mai amplă privind modul în care expunerile la mediu din viaţa timpurie influenţează răspunsurile imunitare pe termen lung.
În 2023, echipa a primit o finanţare de 7 milioane de dolari pentru a studia diferenţele de mediu, microbiom şi imunitate între sugarii OOM şi cei din mediul urban.
Cercetarea vizează găsirea unor mecanisme de protecţie care pot sta la baza unor tratamente profilactice, inclusiv prin probiotice sau metode de stimulare a unui microbiom sănătos.
„Dacă reuşim să identificăm condiţiile care determină această diferenţă între subpopulaţiile de celule T, putem descoperi şi soluţii cu potenţial preventiv pentru bolile alergice”, au concluzionat cercetătorii.
