Deşi considerat mult timp o afecţiune a copilăriei, diabetul zaharat de tip 1 poate debuta şi la vârsta adultă, iar riscurile nu sunt deloc mai mici. Un nou studiu de anvergură indică faptul că pacienţii diagnosticaţi după vârsta de 40 de ani se confruntă cu un risc mai mare de boli cardiovasculare şi deces, comparabil, sau chiar mai grav, decât cei cu debut precoce al bolii. Aceste constatări sugerează o regândire a strategiilor de management pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 care debutează la vârsta adultă, şi evidenţiază rolul esenţial al unor factori care pot fi ţinuţi sub control, precum renunţarea la fumat, combaterea obezităţii şi menţinerea unei glicemii echilibrate.
Un studiu publicat, miercuri, în revista European Heart Journal, arată că persoanele care dezvoltă diabet zaharat de tip 1 la vârsta adultă prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare şi deces, cei diagnosticaţi mai târziu în viaţă neavând un prognostic mai bun decât persoanele diagnosticate mai devreme.
Studiul, realizat de cercetători de la Institutul Karolinska, din Suedia, indică fumatul, controlul deficitar al glicemiei şi obezitatea drept principalii factori de risc.
Diabetul zaharat de tip 1 a fost cunoscut în trecut sub denumirea de „diabet infantil”, însă boala poate debuta în orice moment al vieţii. Autorii acestui studiu şi-au propus să investigheze riscul de boli cardiovasculare şi de deces în rândul persoanelor diagnosticate după vârsta de 40 de ani.
Studiul, bazat pe date din registre medicale, a identificat 10.184 de persoane diagnosticate cu diabet zaharat de tip 1 la vârsta adultă între 2001 şi 2020, şi le-a comparat cu 509.172 de persoane dintr-un grup de control.
Rezultatele arată că persoanele la care diabetul zaharat de tip 1 a apărut la vârsta adultă au avut un risc mai mare de boli cardiovasculare şi de deces din toate cauzele, inclusiv din cauza cancerului şi a infecţiilor, comparativ cu grupul de control.
„Principalele motive pentru prognosticul nefavorabil sunt fumatul, supraponderalitatea/obezitatea şi controlul deficitar al glicemiei. Am constatat că aceste persoane sunt mai puţin predispuse să utilizeze dispozitive de asistenţă, cum ar fi pompele de insulină”, a declarat miercuri, Yuxia Wei, cercetător postdoctoral la Institutul de Medicină a Mediului, de la Karolinska, una dintre autoarele principale ale studiului, citată într-un comunicat al institutului suedez.
Rezultatele subliniază gravitatea diabetului zaharat de tip 1, chiar şi atunci când debutul are loc mai târziu în viaţă, susţin cercetătorii.
„Arătăm că prognosticul poate fi semnificativ îmbunătăţit prin prevenirea fumatului şi a obezităţii, precum şi prin îmbunătăţirea controlului glicemiei, mai ales la persoanele diagnosticate la vârste mai înaintate”, a explicat Sofia Carlsson, conferenţiar universitar la acelaşi institut, care a participat la realizarea studiului.
În continuare, cercetătorii intenţionează să investigheze în detaliu diabetul zaharat de tip 1 cu debut la maturitate, punând accent pe factorii de risc şi pe evoluţia către complicaţii microvasculare şi alte rezultate clinice relevante.
De asemenea, cercetătorii au subliniat necesitatea continuării studiilor pentru identificarea celor mai eficiente opţiuni de tratament, cu un accent pe utilizarea pompelor de insulină şi a altor tehnologii moderne.
