Sistemul imunitar nu reacţionează la fel în cazul femeilor şi bărbaţilor, iar aceste diferenţe subtile, dar esenţiale, pot influenţa decisiv modul în care organismul răspunde la infecţii, boli autoimune sau chiar tratamente împotriva cancerului. De la rolul cromozomilor XX şi XY până la influenţa hormonilor sexuali şi a factorilor de mediu, ştiinţa dezvăluie tot mai clar că diferenţele biologice dintre sexe influenţează nu doar tipul şi intensitatea reacţiilor imune, ci şi riscul de a dezvolta anumite afecţiuni.
Multe boli afectează diferit bărbaţii şi femeile. Astmul tinde să apară la bărbaţi mai devreme în viaţă, însă mai multe femei dezvoltă astm pe măsură ce înaintează în vârstă. Boala Parkinson este mai frecventă la bărbaţi, în timp ce maladia Alzheimer apare mai des la femei.
Diferenţele sunt şi mai evidente în cazul bolilor autoimune. Femeile au un risc de aproximativ două ori şi jumătate mai mare decât bărbaţii să dezvolte scleroză multiplă şi un risc de nouă ori mai mare să dezvolte lupus.
De ce anumite boli afectează mai frecvent un sex decât celălalt? Şi de ce unele ţesuturi, precum plămânii şi creierul, par a fi în mod special sensibile la aceste diferenţe biologice dintre sexe?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, oamenii de ştiinţă de la La Jolla Institute for Immunology (LJI), din California, conduc cercetări noi privind modul în care celulele noastre imune apără anumite părţi ale corpului.
Într-un nou articol ştiinţific, publicat luna aceasta în revista Science, echipa de la LJI analizează modul în care genetica, hormonii sexuali şi factorii de mediu se combină şi influenţează sistemul imunitar.
Doar în ultimii doi ani, cercetătorii de la LJI au descoperit un întreg set nou de informaţii despre cât de diferite sunt sistemele imunitare ale bărbaţilor şi femeilor.
„Ne uităm la ceea ce este codificat genetic în cromozomii noştri XX sau XY şi la modul în care hormoni precum estrogenul şi testosteronul influenţează ceea ce este programat genetic în celulele noastre imune”, spune prof. Erica Ollmann Saphire, preşedinta LJI, citată într-un comunicat.
În articol, cercetătorii definesc sexul biologic (în context imunologic) ca prezenţa cromozomilor XX la femei şi a cromozomilor XY la bărbaţi.
„Fiecare celulă din corpul nostru conţine fie un set de cromozomi XX, fie un set XY. Cromozomul X include un număr mare de gene implicate în funcţionarea sistemului imunitar. În cazul femeilor, existenţa a doi cromozomi X înseamnă că ele deţin câte două copii ale fiecărei gene de pe acest cromozom. Practic, acest lucru le oferă o 'paletă' genetică mai bogată pentru a construi răspunsuri imune variate şi adaptate. În plus, atunci când anumite gene sunt active pe ambele copii ale cromozomului X în acelaşi timp, efectul lor se poate cumula, rezultând un răspuns imun mai intens şi mai eficient”, explică prof. Saphire.
Hormonii sexuali joacă un rol esenţial dincolo de simpla funcţie reproductivă. Celulele imune pot detecta şi hormoni precum estrogenul şi testosteronul şi îi pot folosi pentru a decide ce gene să activeze sau să dezactiveze, şi pe care să le activeze mai puternic sau mai slab.
Acest lucru înseamnă că celulele imune, deşi similare ca structură, pot reacţiona diferit în funcţie de sexul unei persoanei, notează autorii articolului.
Mai mult, celulele feminine diferă în ceea ce priveşte copia de pe X care este „activată”. Drept urmare, femeile au organe cu un mozaic de celule imune care funcţionează diferit în diverse ţesuturi.
Această „varietate” înnăscută a celulelor imune pare a fi o metodă eficientă de apărare împotriva bolilor infecţioase (organismul femeilor este mai eficient decât cel al bărbaţilor în combaterea agenţilor patogeni precum SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19).
Oamenii de ştiinţă au descoperit că un număr mai mare de gene provenite de pe cromozomii X poate predispune femeile la boli autoimune. Această „cantitate” crescută de cromozomi X este strâns legată de un risc mai mare pentru boli autoimune precum sindromul Sjögren şi sclerodermia.
Noile cercetări legate de diferenţele dintre sexe în ceea ce priveşte sistemul imunitar sunt importante pentru dezvoltarea de noi imunoterapii împotriva cancerului, notează autorii articolului.
„Începem să înţelegem tot mai bine modul în care diferenţele dintre sexe influenţează evoluţia bolilor. În medicină, nu există o soluţie universală care să funcţioneze pentru toţi pacienţii, iar această realitate stimulează cercetări tot mai aprofundate, în special în oncologie, orientate către medicina personalizată. Obiectivul este de a descoperi cum particularităţile sistemului imunitar al fiecărei persoane pot contribui la controlul cancerului prin imunoterapie”, completează conf. univ. LJI Sonia Sharma, care conduce Center for Sex-Based Differences in the Immune System de la LJI.
Autorii recentului articol subliniază că şi factorii de mediu, nutriţia şi expunerea la substanţe chimice, pot adăuga complexitate interacţiunii dintre cromozomi şi hormonii sexuali.
Bărbaţii şi femeile par, de asemenea, să aibă unele diferenţe caracteristice în microbiomul pielii şi intestinului. Cercetătorii speră ca aceste descoperiri fundamentale să ducă la noi progrese medicale pentru a promova sănătatea umană şi a preveni o gamă largă de boli.
