Îndulcitorii artificiali accelerează îmbătrânirea creierului, potrivit unui studiu de amploare

Îndulcitorii artificiali accelerează îmbătrânirea creierului, potrivit unui studiu de amploare

Consumul zilnic de îndulcitori artificiali, chiar şi în cantităţi echivalente cu o singură băutură carbogazoasă dietetică, este asociat cu un declin accelerat al funcţiilor cognitive şi cu o îmbătrânire prematură a creierului, potrivit unui nou studiu publicat miercuri, în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie.

Cercetătorii au analizat datele a aproape 13.000 de adulţi cu vârste între 35 şi 75 de ani, participanţi la Brazilian Longitudinal Study of Adult Health, pe o perioadă medie de opt ani.

Persoanele care au consumat cele mai mari cantităţi de îndulcitori artificiali, în medie 191 miligrame pe zi, echivalentul unei linguriţe, au prezentat un declin cognitiv general cu 62% mai rapid comparativ cu cei care au consumat cele mai mici cantităţi, ceea ce corespunde unei accelerări a îmbătrânirii creierului cu aproximativ 1,6 ani, a declarat dr. Claudia Kimie Suemoto, autorul principal al studiului, specialist în geriatrie, asistent universitar la Universitatea de Medicină din São Paulo.

Pentru comparaţie, o doză de băutură dietetică îndulcită cu aspartam conţine între 200 şi 300 miligrame, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Persoanele din grupul intermediar, care au consumat în medie 66 miligrame pe zi, au avut un declin cognitiv accelerat cu 35%, echivalentul a 1,3 ani de îmbătrânire suplimentară a creierului.

Îndulcitorii analizaţi au inclus aspartam, zaharină, acesulfam-K, eritritol, xilitol, sorbitol şi tagatoză. Dintre aceştia, doar tagatoza, un tip de zahăr rar, nu a fost asociată cu declinul cognitiv. Ceilalţi au fost corelaţi cu afectarea memoriei de lucru şi a fluenţei verbale, abilităţi esenţiale pentru raţionament, rezolvarea problemelor şi exprimare.

Rezultatele au fost mai pronunţate la persoanele cu diabet, care sunt deja expuse unui risc crescut de boli neurodegenerative precum boala Alzheimer şi demenţa vasculară. Expunerea cumulată la îndulcitori poate fi mai mare în acest grup, ceea ce face creierul mai vulnerabil la efecte dăunătoare, potrivit dr. Suemoto.

În plus, analizele pe grupe de vârstă au arătat că persoanele sub 60 de ani au manifestat declin mai rapid al funcţiilor cognitive, în timp ce acest efect nu a fost observat la cei peste 60 de ani, sugerând că expunerea din perioada adultă de mijloc poate avea consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii cerebrale.

Îndulcitorii artificiali sunt frecvent utilizaţi în produse ultraprocesate cu conţinut redus de zahăr, inclusiv alimente destinate persoanelor cu diabet sau care urmează diete speciale.

Dr. Thomas Holland, de la Rush University din Chicago, a avertizat, într-un editorial asociat studiului, că percepţia conform căreia îndulcitorii fără calorii sunt o alternativă sigură la zahăr poate fi eronată, mai ales în contextul utilizării lor larg răspândite în produse promovate ca fiind „mai sănătoase”.

Industria, reprezentată de International Sweeteners Association (ISA), a reacţionat precizând că îndulcitorii sunt consideraţi siguri de principalele autorităţi internaţionale de sănătate, inclusiv Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA, care îi clasifică drept GRAS („general recunoscuţi ca siguri”) şi au limite de consum stabilite. Totuşi, OMS a anunţat în iulie 2023 că aspartamul este „potenţial cancerigen pentru oameni”, o concluzie contestată de FDA.

Pe lângă efectele asupra funcţiilor cognitive, alte cercetări au sugerat că alcoolii de zahăr precum eritritolul şi xilitolul pot favoriza formarea cheagurilor de sânge, crescând riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).

Dr. Stanley Hazen, director al Centrului pentru Diagnostic şi Prevenţie Cardiovasculară la Cleveland Clinic, care a studiat aceste substanţe, a descris rezultatele noului studiu drept „îngrijorătoare şi demne de atenţie”. El a subliniat că, deşi cercetarea are limitări, precum folosirea unui singur chestionar alimentar bazat pe amintirile participanţilor, dimensiunea mare şi diversitatea eşantionului, precum şi consistenţa rezultatelor atât la persoanele cu diabet, cât şi la cele fără, sprijină validitatea concluziilor.

Autorii studiului atrag atenţia că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma aceste asocieri şi pentru a identifica alternative mai sigure la zahăr, cum ar fi piureul de mere, mierea, siropul de arţar sau zahărul din nucă de cocos. Până atunci, concluzia lor este clară: consumul frecvent de îndulcitori artificiali ar putea avea un impact negativ asupra sănătăţii creierului şi ar trebui monitorizat cu atenţie, în special la persoanele cu risc crescut de boli metabolice şi cardiovasculare.

viewscnt