Un nou studiu publicat recent sugerează că infecţia cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19, poate accelera îmbătrânirea vaselor de sânge cu aproximativ cinci ani, în special la femei. Cercetarea subliniază că rigidizarea arterelor creşte riscul de boli cardiovasculare, precum infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral (AVC), iar acest efect apare chiar şi la persoanele care au avut forme uşoare de boală.
Odată cu înaintarea în vârstă, vasele de sânge îşi pierd treptat elasticitatea, însă un nou studiu indică faptul că SARS-CoV-2 ar putea accelera acest fenomen. Potrivit cercetătorilor, acest aspect este esenţial, întrucât rigidizarea vasculară sporeşte semnificativ riscul de afecţiuni cardiovasculare, precum infarctul miocardic şi AVC.
Studiul, realizat de o echipă de la Université Paris Cité din Franţa, arată că, încă de la începutul pandemiei, s-a constatat că numeroase persoane care au trecut prin Covid-19 continuă să prezinte simptome timp de luni sau chiar ani, însă mecanismele interne care le generează sunt încă în curs de cercetare.
Se ştie că virusul poate afecta direct vasele de sânge şi că acest lucru ar putea duce la ceea ce se numeşte îmbătrânire vasculară timpurie, adică vasele îmbătrânesc mai repede decât vârsta cronologică a persoanei, ceea ce sporeşte predispoziţia la boli cardiovasculare.
De aceea este important ca cei aflaţi la risc să fie identificaţi din timp pentru a preveni un potenţial infarct sau AVC, spun cercetătorii francezi.
Studiul a inclus 2.390 de persoane din 16 ţări (Austria, Australia, Brazilia, Canada, Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Mexic, Norvegia, Turcia, Marea Britanie şi SUA), recrutate între septembrie 2020 şi februarie 2022.
Participanţii au fost grupaţi în patru categorii: cei care nu au avut niciodată Covid-19, cei care au trecut recent prin boală fără a necesita spitalizare, pacienţii internaţi pe secţii obişnuite şi cei care au avut nevoie de tratament în unităţi de terapie intensivă (ATI).
Cercetătorii au evaluat vârsta vasculară a fiecărei persoane cu ajutorul unui dispozitiv care măsoară viteza cu care se propagă unda de puls de la artera carotidă (la gât) până la artera femurală (la coapsă), parametru numit viteza undei pulsatile carotido-femurale (VOPCF).
Cu cât valoarea este mai mare, cu atât vasele de sânge sunt mai rigide şi vârsta vasculară mai avansată.
Măsurătorile au fost efectuate la şase luni şi din nou la douăsprezece luni după infecţia cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost colectate date demografice precum sexul, vârsta şi alţi factori ce pot influenţa sănătatea cardiovasculară.
După ce aceşti factori au fost luaţi în considerare, cercetătorii au constatat că toate cele trei grupuri de pacienţi infectaţi, inclusiv cei cu forme uşoare, aveau artere mai rigide comparativ cu cei care nu au avut infecţia.
Efectul a fost mai pronunţat la femei decât la bărbaţi şi la persoanele cu simptome persistente de tip Covid de lungă durată, cum ar fi dificultăţi de respiraţie şi oboseală.
Creşterea medie a VOPCF la femeile cu Covid-19 uşor a fost de 0,55 metri pe secundă, de 0,60 la femeile spitalizate şi de 1,09 la cele internate la terapie intensivă.
Cercetătorii spun că o creştere de aproximativ 0,5 metri pe secundă este „relevantă clinic” şi echivalentă cu o îmbătrânire de circa cinci ani, asociată cu o creştere de 3% a riscului de boală cardiovasculară la o femeie de 60 de ani.
Persoanele vaccinate împotriva Covid-19 au avut în general artere mai puţin rigide decât cele nevaccinate. Pe termen lung, îmbătrânirea vasculară asociată infecţiei părea să se stabilizeze sau chiar să se amelioreze uşor.
Cercetătorii spun că există mai multe posibile explicaţii pentru aceste efecte: virusul acţionează asupra unor receptori specifici numiţi receptori ai enzimei de conversie a angiotensinei 2, care se află pe pereţii vaselor de sânge şi pe care virusul îi foloseşte pentru a pătrunde şi infecta celulele, ceea ce poate duce la disfuncţii vasculare şi la accelerarea îmbătrânirii. Răspunsurile inflamatorii şi imune ale organismului, menite să apere de infecţii, pot fi şi ele implicate.
Diferenţa între femei şi bărbaţi ar putea fi legată de modul în care funcţionează sistemul imunitar: femeile au un răspuns mai rapid şi mai robust, ceea ce le protejează de infecţii, dar acelaşi răspuns poate spori şi afectarea vaselor de sânge după infecţie.
Îmbătrânirea vasculară este uşor de măsurat şi poate fi combătută cu tratamente disponibile pe scară largă, cum ar fi schimbările de stil de viaţă şi medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale şi a colesterolului.
„Pentru persoanele cu îmbătrânire vasculară accelerată este important să se facă tot posibilul pentru a reduce riscul de infarct şi AVC”, notează cercetătorii.
Echipa va continua să urmărească participanţii în anii următori pentru a stabili dacă această îmbătrânire accelerată duce la un risc mai mare de infarct miocardic şi AVC, în viitor.
Studiul a fost publicat duminică, în European Heart Journal.
Într-un articol conex, publicat odată cu studiul, dr. Behnood Bikdeli, de la Harvard Medical School şi echipa sa arată că, deşi faza acută a pandemiei s-a diminuat, a apărut o nouă provocare: sindromul post-Covid cunoscut şi sub numele de Covid de lungă durată.
Definit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca simptome care apar la trei luni după infecţie şi durează cel puţin două luni, studiile arată că până la 40% dintre supravieţuitorii infecţiei dezvoltă acest sindrom.
