La nivel mondial, se estimează că mai mult de 40 de milioane de persoane trăiesc cu HIV, două treimi dintre acestea aflându-se pe continentul african. În anul 2023, peste 600.000 de oameni au murit din cauze asociate infecţiei cu HIV, iar aproape 1,32 milioane s-au infectat cu virusul imunodeficienţei umane. Deşi HIV este a doua cauză infecţioasă majoră de deces în lume, după tuberculoză, nu există încă un vaccin care să prevină infectarea. Acum, o nouă perspectivă promiţătoare în tratamentul HIV vine odată cu testarea unei abordări inovatoare de vaccin. Rezultatele, obţinute în cadrul studiilor clinice timpurii, sugerează un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea unui ser capabil să blocheze multiple tulpini ale virusului, cu beneficii directe mai ales pentru populaţiile cele mai afectate.
Primele studii clinice efectuate pe voluntari umani, care evaluează o strategie inovatoare de prevenire a infecţiei cu HIV, au evidenţiat rezultate încurajatoare, potrivit a două articole publicate, joi, în revista Science.
Studiile au evaluat vaccinuri HIV bazate pe „ţintire germinativă”, care vizează activarea celulelor B ale sistemului imunitar aflate în starea lor naivă, sau germinativă, determinându-le să devină celule specializate care produc anticorpi cu spectru larg de neutralizare (bnAbs).
Termenul „germinativ” se referă la forma de bază, nedezvoltată a receptorilor de pe celulele B, aşa cum apar înainte ca aceste celule să fi fost expuse la un antigen şi să fi suferit mutaţii pentru a deveni foarte specializate.
Un vaccin conceput pentru „ţintire germinativă” conţine antigene specifice (numite imunogeni) care pot recunoaşte şi activa exact acele celule B capabile să evolueze în producătoare de bnAbs.
Prin expunerea sistemului imunitar la o gamă diversificată de proteine virale HIV aceste vaccinuri antrenează celulele B să producă anticorpi capabili să recunoască şi să blocheze o gamă largă de tulpini diferite ale virusului HIV, împiedicând infectarea celulelor sănătoase.
Ţintirea germinativă necesită o doză iniţială care să stimuleze celulele B, urmată de doze suplimentare care să le ghideze maturarea până când acestea pot produce anticorpi bnAbs eficienţi, au raportat cercetătorii.
„La toţi participanţii am observat un răspuns imun care indică faptul că suntem pe drumul cel bun”, a declarat, joi, Rogier Sanders de la Amsterdam UMC, cercetător principal într-unul dintre studii, citat într-un comunicat.
„Am constatat că putem ţinti celulele vizate cu mare precizie. Următorul pas este să stimulăm mai departe aceste celule pentru a secreta anticorpi cu spectru larg de neutralizare”, a adăugat Sanders.
Într-un articol separat, o altă echipă de cercetători a raportat două studii timpurii care au utilizat nanoparticule codificate de ARN mesager (ARNm), produse de compania farmaceutică americană Moderna, pentru a stimula cu succes celulele B germinative. În acest caz, un mic procent dintre pacienţi a prezentat reacţii cutanate la vaccinuri.
Tehnologia pe bază de ARNm, similară celei folosite în vaccinurile împotriva Covid-19 ale companiei farmaceutice americane, ar permite o dezvoltare mai rapidă a unui vaccin, au declarat autorii studiului.
Unul dintre studii a fost desfăşurat în Statele Unite, iar celălalt în Rwanda şi Africa de Sud. Deşi majoritatea persoanelor cu HIV trăiesc în Africa, strategia de ţintire germinativă nu a fost anterior testată în această regiune.
Cercetătorii au menţionat că abordarea ARNm pare să funcţioneze atât în rândul populaţiei din America de Nord, cât şi în cea africană, deschizând calea pentru testări clinice suplimentare cu vaccinul bazat pe „ţintirea germinativă” în „populaţiile africane care au cea mai mare nevoie de un vaccin împotriva HIV”, potrivit autorilor acestui studiu.
